Multinationalele si conditiile meteo au golit conturile fermierilor

Productiile slabe, preturile mici si preci pitatiile dijmuiesc serios profitul fermierilor vaslu ieni. Produc tia realizat� la gr�u este �ntre 3.0003.400 kilograme/hectar, ceea ce reprezint� o recolt� de 50% fat� de anul trecut. Pe l�ng� productiile proaste, pretul de comercializare din piat� este dictat de multinationale. Acestea ofer� fermierilor seminte, erbicide, �ngr�s�minte, cu plata direct de pe tarla la recoltare. O alt� pierdere contabilizat� de fermieri este provo cat� de precipitatii, care diminueaz� calitatea gr�ului.

Productia mic� si preturile de comercializare a cerealelor pro voac� pierderi insemnate fermierilor vasluieni. �n general, comparativ cu anul trecut, productia la grau este mai mic� cu circa 60%. Dan Hurduc, fermier din zona Costesti, ne-a spus c� de pe suprafetele recoltate pan� la aceast� dat� a strans intre 3.0003.400 kilograme/hectar. Fat� de alte zone ale t�rii unde productia la grau se ridic� si pan� la 6.000 kilograme/hectar, fermele din judetul Vaslui sunt departe de a inregistra profit. ‘Pe lang� productia mic�, mai avem si aceste ploi, care scad calitatea graului. Dup� o anumit� perioad� de precipitatii, graul nu mai este de panificatie, iar graul pentru furaje are un pret mai mic. Cu aceste productii noi nu ne putem acoperi cheltuielile pe care le-am f�cut pentru infiintarea culturilor agricole. Suntem in pierdere’, a spus Dan Hurduc. �n prezent, un kilogram de grau de furaj este de 0,60 lei/kilogramul, iar graul de panificatie ajunge la un pret de 0,65 lei/kilogram. Fermierii care au posibilitatea s� transporte recolta in port, primesc pentru un kilogram de grau un pret de 0,70 lei, in timp ce rapita ajunge la 1,5 lei/kilogram.

Multinationalele dicteaza pretul

O influent� serioas� in ceea ce priveste pretul cerealelor de pe piat� o au si companiile multinationale, care primesc plata pentru inputurile livrate fermierilor. ‘Preturile sunt mai bune fat� de anul trecut. Acum nu mai avem acei intermediari care erau inainte, si fermierii lucreaz� direct cu distribuitorii de inputuri (seminte, erbicide, ingrs�minte). Nu te oblig� nimeni s� iei de la aceste multinationale cele necesare. Se stie c� cel puternic face jocul de pe piat�, ins� nu vine nicio multinational� peste tine. Dac� am face productie mai bun�, ne-ar iesi si nou� un profit’, a spus Dan Hurduc. La randul lui, Alexandru Ilas, fermier din zona Murgeni, a spus c� fermierii sun nevoiti s� ia inputuri de la multinationale si s� fac� pl�tile la recoltare, din cauz� c� nu au lichidit�ti financiare. ‘Noi trebuie s� ne acoperim datoriile pe care le avem. Dac� nu avem bani, d�m toat� productia direct de pe deal. Nu avem nici spatii de depozitare, chiar nu avem de face’, a explicat Alexandru Ilas. La nivelul judetului Vaslui sunt mai multi distribuitori care isi proveaz� produsele produsele in randul fermierilor. Cand incepe anul agricol, fermierul in cheie cu distribuitorul un contract de vanzare-cump�rare pentru inputuri, in care se prevede c� plata se face la recoltare. Acesta solutie este mult mai simpl� pentru fermieri decat s� apeleze la credite la b�ncile comerciale, unde documentatia pentru obtinerea unui credit este mult mai stufoas�.