Regina Maria
Dumnezeu s ne ajute pe toti – sunt gata pentru tot ce mi se cere – dar trebuie ca aceasta s fie pentru binele trii, a scumpei mele trisoare pe care o iubesc
– continuare din numrul trecutRegina Idealului National’, asa o numea viitorul nostru savant Grigore T. Popa, patronul spiritual de astzi al Universittii de Medicin si Farmacie din Iasi, care a fcut in intregime rzboiul, a scris despre rzboi in timpul rzboiului’ (Subt impresia focului) si a vzut-o in actiune pe cea care si-a pus amprenta pe marile evenimente care au precedat, s-au derulat si au succedat Primului Rzboi Mondial. Mama rnitilor’, Regina soldat’, Mama Regin’ a avut, prin implicarea sa in viata poporului si, mai ales, in suferintele lui, o imagine cum rar se intalneste in lumea politic sau dinastic. Direct sau indirect, Regina Maria s-a implicat in tot ceea ce a insemnat suferint, dezastru, umilint, disperare, sperant si implinire pentru acest popor pan in 1930, dar mai ales in perioada cea mai disperat pe care a trit-o poporul roman in timpul Primului Rzboi Mondial. Poporul a simtit asta chiar din momentul cstoriei sale cu Regele Ferdinand, in anul 1892, cand viitoarea regin primeste in dar o cup de cristal pe care era gravat urarea Bine ai venit, mireas, de Dumnezeu aleas, spre a Patriei cinstire’. Fire energic, de o frumusete si gingsie rar (cea mai frumoas regin a Europei), avea s se implice in treburile statului, devenind repede sftuitorul cel mai apropiat al regelui Ferdinand, spre binele poporului. Sunt gata pentru tot ce mi se ceredar trebuie ca aceasta s fie pentru binele trii mele’, si asa a si fost prin tot ceea ce a intreprins. A suferit alturi de popor, s-a aplecat asupra necazurilor si disperrii lui, devenind astfel o raz de sperant in inima tuturor, bucurandu-se la randul ei de o dragoste nemrginit din partea aceluiasi popor. Toti m salut cu o bucurie aproape emotionant, de aceea cred c vizitele mele nu sunt inutile. Le aduc flori, dulciuri, tigri. Cu cei grav rniti stau ceva mai mult. Nu se plang mai deloc. Un lucru m zguduie mai mult decat as putea spune si imi aduce lacrimi in ochi: cand ii intreb dac sufer, imi spun: da, sufr, dar nu conteazfie s ajungi Domnia Ta imprteasa tuturor romanilor’. Prima atitudine public a fost cu ocazia celui de al II-lea rzboi balcanic, cand, viitoarea regin, in ciuda interdictiei impuse de regele Carol I, trece Dunrea pentru a vedea situatia ostasilor romani in randul crora izbucnise o epidemie de holer. La intoarcere, pe lang iertarea monarhic, obtine amenajarea unei tabere de ajutor pentru acesti bolnavi la Sinaia. Ca printes fusese popular, ca regin era si mai iubit’, tocmai datorit implicrii sale alturi de popor. Descendenta sa regal anglorus (verisoara tarului Nicolae al II-lea al Rusiei si regelui George al V-lea al Marii Britanii, cu care coresponda oficial si neoficial), era o sperant pentru Antant, dar si o resurs diplomatic pentru Romania. Aceast descen dent se va vdi de mare valoare in timpul rzboiului, dar mai ales la tratativele de pace incheiate la Paris dup rzboi. n calitate de regin, va deveni repede un sprijin si un sfetnic al regelui Ferdinand, mai degrab oscilant in decizii, dat fiind originea lui german, un bun caine de paz’, cum avea s se caracterizeze ea inssi in insemnrile sale. Declaratia de rzboi impotriva Austroungariei a insemnat iesirea Romaniei din neutralitate, fapt de mare important istoric pentru tara noastr, ce va starni un entuziasm general de nedescris, pentru c visul implinirii unittii nationale prea mai aproape ca oricand. nssi Majestatea Sa Regina Maria va imbrtisa cauza rzboiului precum altii o religie’. Se implic trup si suflet in organizarea ambulantelor, a spitalelor militare si va coordona activitatea serviciilor de Cruce Rosie romane si strine. nfiinteaz serviciile de infirmiere atrgand cercetasii (vezi cazul Ecaterinei Teodoroiu) si coordoneaz activittile lor. Preia sub inaltul su patronaj asistenta medico-sanitar de rzboi in perioada cea mai critic a rzboiului pentru Regat, a retragerii in Moldova si a epidemiei de tifos exantematic. Colaboreaz foarte strans cu misiunea francez a generalului Henri Berthelot, alturi de care se implic in reorganizarea asistentei medico-sanitare de rzboi. Prestanta si optimismul ei starnea incredere si sperant. nftisarea sa creia i se potriveste atat de bine termenul de inftisare de regin, statura ei inalt (…), dar mai ales expresia privirii in care strluceste inteligenta, buntatea, incordarea, adesea bucuria, alctuiesc un tot de o atractie irezistibil’, titra presa international a vremii. Zilnic, in perioadele grele ale rzboiului, avea un program extrem de incrcat in ingrijirea bolnavilor, vizitarea rnitilor in spitale, pe front, in trenuri sanitare si chiar in transee. Cu un calm desvarsit, infrunta moartea si pericolele de orice natur, si nu erau putine: de la expunerea pe linia frontului, in transee, in bubuit de explozii, pan la infectii si contaminare tific, Regina Maria se implica fr nici o ezitare, pansand rniti, incurajandu-i, imbrtisandu-i si consolandu-i in disperarea si suferinta lor. Alturi de Regele Ferdinand, care, cu aceeasi druire, se expunea riscurilor din transee incurajand combatantii si promitandu-le pmant dup victorie (ceea ce va si face dup rzboi), familia regal va realiza acea comuniune sufleteasc si hotrare de a lupta, aspecte ce vor deveni fapte de vitejie in gloriosul an 1917. Am trit printre ei pretutindeni, in spitale, pe front, chiar si in transee, i-am vzut infometati, scheletici, renscand la viat, redevenind fiinte sntoase si puternice (…). Juraser s reziste ca un zid pentru a apra ultima prticic de pmant romanesc care era inc al nostru’. Un moment emotionant din aceast druire total, de care era capabil Regina Maria, este descris de Grigore T. Popa, savantul de mai tarziu, medic de batalion si de spital in timpul rzboiului, in jurnalul su, care, intr-o secvent, prezint aparitia neasteptat a Reginei pe front. Nesigurant pretutindeni, boal si foamete, presiune german in fat, anarhie ruseasc in spate si, deodat, un zvona venit Regina Maria! ntr-adevr, venise, la Onesti, intr-o sptman de repaos al batalionului. A intrat prin toate barcile exantematicilor, s-a interesat de rufria ostasilor si a schimbat cate o vorb mai cu fiecare soldat intalnit in cale. ntr-o magazie de scanduri, pe mese improvizate rmase cu lemnul gol, ofiterii au luat masa cu Regina. Buna dispozitie revenise. Totul era srccios si din lips, dar ndejdea sclipea din ochii tuturora. Nu s-au tinut toasturi, nu s-a fcut vorbrie, dar din cand in cand se auzea din munti bombardamentul ca un tunet care vesteste ploaia cu grindin. Multi din cei care au srutat atunci mana Reginei au fost peste trei zile imbrtisati de pmantul rece’. S-a opus vehement armistitiului de la Focsani, din 26 noiembrie 1917, considerandu-l o manevr periculoas, ceea ce avea s se confirme prin pacea punic’ de la Buftea, negociat de liberalii lui Ionel I. C. Brtianu si parafat prin semntura germanofilului Alexandru Marghiloman, considerat ca cel mai umilitor si injositor tratat pe care Romania l-a semnat vreodat. Pentru acest motiv, Regina Maria va intra intr-un conflict deschis cu Brtianu si Barbu Stirbei, asa incat Regele Ferdinand nu va parafa acest tratat; prin urmare, nu va avea valoare juridic, ceea ce avea s cantreasc greu la negocierea Tratatului de Pace de la Paris. Mai mult, la reprosul lui Alexandru Marghiloman c a vizitat cateva sate romanesti din cele ce urmau a fi cedate Austroungariei (conform pcii punice’), Regina Maria i-a spus de la obraz c scrupulele lui diplomatice nu au nici o valoare’. Cand tranii s-au strans in jurul meu plangand, srutandu-mi mainile si plangandu-si soarta, eu le-am spus c nu consider asta un rmas bun definitiv, c mai sunt inc sperante si c ultimul cuvant va fi spus de tunurile noastre si ale aliatilor’. Optimismul reginei se va implini in toamna anului 1918, cand situatia pe fronturile europene se va schimba in favoarea aliatilor, iar Regele Ferdinand va cere ca, in 24 de ore, trupele germane s prseasc teritoriul Romaniei. Acest fapt va face ca sfarsitul rzboiului s gseasc Romania in plin rzboi cu Puterile Centrale, asa incat Romania va participa la incheierea pcii ca putere invingtoare. Mofturile si aroganta lui Ionel I. C. Brtianu ins, vinovat de semnarea pcii punice’ de la Buftea (o capitulare injositoare de fapt), vor irita pe cei patru Mari (Franta, Marea Britanie, SUA si Italia), ceea ce va duce la retragerea delegatiei romane (mai degrab o excludere a ei) de la tratativele de pace. Si aici, o parantez se impune. Este interesant cum liberalii, acesti patrioti de ocaziecum ii numea Eminescu, isi arog Marea Unire (ca si Mica Unire, de altfel), cand ei nu au fcut altceva decat, prin manevre de culise (la care Brtienii erau maestri), s aserveasc tara strinilor, intai prin Monstruoasa Coalitie prin care il inltur pe Alexandru Ioan Cuza (care pusese bazele solide ale statului roman modern), si apoi prin semnarea pcii punice’, care, practic, insemna sfarsitul Romaniei. Si tot in parantez fie spus, atitudinea lor nu s-a schimbat nici astzi, cand manifest un dispret profund fat de poporul roman prin manifestri de tip hastag’/rezist, prin practicarea unui antiromanism evident si manifest, al crui corolar este inssi atitudinea presedintelui statului, de origine german (sustinut de liberali), pe care posteritatea, mai mult ca sigur, il va eticheta ca un accident istoric in evolutia poporului roman. Impasul pentru Romania era unul enorm, pentru c totul a degenerat intr-un conflict deschis, indeosebi cu Georges Clemanceau, care reprosa vehement Romaniei tratatul cu Puterile Centrale si pur si simplu il recuza pe Brtianu. Singura solutie rmanea Regina Maria, care va fi trimis la Paris, la sugestia ambasadorului Frantei, contele Saint Aulaire, asa incat, dintr-o vizit neoficial (mai degrab incognito), a devenit una oficial, cu primire triumfal din partea populatiei si apreciere unanim din partea delegatiilor Conferintei de Pace. Cazat la Hotelul Ritz din Place de Vendome, Regina Maria devine repede figura central a Parisului. Peste tot, Vive la Reine!’, Vive la Roumanie!’. ntalniri cu premierul Frantei, Georges Clemanceau, presedintele francez Raymond Poincare, presedintele american Woodrow Wilson, primul ministru al Marii Britanii Lloyd George, delegatiile britanice si americane, conferinte de pres, toate s-au succedat intr-un ritm alert. Mi-am dat toat silintase va confesa Regina jurnalului sui-am privit pe toti drept in ochi, m-am folosit de toate limbile pe care le stiam si am vorbit pentru tara mea. Mai intai, i-am primit pe francezi, apoi italieni, apoi pe englezi si americani. Mai tarziu, jos, in hol, pe toti ceilalti, cand am socotit c am terminat. Si, slav Domnului, sper c am fcut mult bine Trii mele’ Urmarea? Delegatia roman a fost reprimit la negocierile de pace, bineinteles, in alt formul, in care rolul principal il vor avea mai multi prim ministri, intre care si Vaida Voievod si oameni de stiint si cultur, printre care si Ioan Cantacuzino. Prestigiul Casei Regale era la cotele cele mai mai inalte. O dovedeste primirea triumfal care i-a fost fcut de populatia capitalei atunci cand s-a intors din retragerea din Moldova, cand in fata trupelor se afla regele Ferdinand avandu-l in dreapta pe generalul Henri Berthelot (seful misiunii franceze, creia Romania ii datora reorganizarea armatei, dotarea si instruirea ei), iar in stanga, pe Regina Maria, avandu-l la randul ei in stanga sa pe printul mostenitor Carol al II-lea. Toate realizrile acestei binecuvantate suverane, intr-adevr de Dumnezeu aleas pentru a Patriei cinstire’, au insemnat infuzii de incredere si au intruchipat speranta c totusi Romania Mare este posibi l. si va da obstescul sfarsit in anul 1938, in drum spre cas cu trenul, venind de la un tratament dintr-o statiune german, pen tru c fiul ei (devenit rege in urma Resta uratiei din iunie 1930) a refuzat s-i pun la dispozitie un avion, ceea ce ar fi dorit s fac insusi Hitler, dar pe care Regina l-a refuzat categoric. Tara, in schimb, o va venera si onora cum se cuvine. Funeraliile Reginei Maria au fost grandioase. Conform propriei dorinte, a fost imbrcat intr-o rochie simpl, de culoare alb, asa cum se imbrca ca infirmier pe front. Bucurestiul in schimb s-a imbrcat in culoarea ei preferatviolet, peste tot aducandu-i-se in dar flori rosii. n urma catafalcului, calul Reginei, cu cizmele regale agtate de scrite cu care Regina a btut fronturile rzboiului, urmat de floarea regalittii europene, apoi familiile nobiliare, diplomati, politicieni de rang inalt ai Europei, pentru c ea inssi a fost o personalitate de dimensiuni europene. A fost inmormantat un soldat (…), Regina Maria a fost doar un ostas care a luptat pentru Unitatea si Libertatea Romanilor’, titrau ziarele vremii.continuare in numrul viitor
Valeriu Lupu
doctor n stiinte medicale
Bibliografie
1. Argentoianu C – Memorii pentru cei de maine, Ed. Machiavelli, Buc. 1997;
2. Averescu Alexandru -Notite zilnice de rzboi, 1937;
3. Botez Dan – Alexandru Averescu Maresalul Poporului, Ed. Scrisul, Romanesc, Buc. 2013;
4. Constantinescu Richard – Grigore T Popa-medic pe frontul Primului Rzboi Mondial, revistatimpul.ro;
5. Gaju Dan – Istoria presei militare, Ed. Biblioteca din Targoviste, 2012;
6. Kiritescu C, – Istoria Rzboiul pentru intregirea neamului 1916-1919,editia a III-a, Ed. Stiintific si Enciclopedic, Buc. 1989;
7. Maria, Regina Romaniei – Povestea vietii mele, Ed. Eminescu, Buc.1991;
8. Mosneagu Marian – Legenda Ecaterinei Teodoroiu: Ce spun Arhivele Militare, Historia.ro, 2017;
9. Popa T. Grigore – Pericolul neisprvitilor, Ed. Gr. T. Popa, UMF, Iasi, 2017;
10. Ravaru Dan – Centenarul Marii Uniri, vol. 1, 2, 3, 4, Ed. PIM, Iasi, 2018;
11. Stamate Lucian – Prizonierul Traciei Occidentale, Ed. Corint, Buc. 2007;
12. Teodorescu N. – Romania in timpul rzboiului, 1916-1918; seria I-a, nov.1919.
