Patronul tinerilor si al armoniilor familiale, Sfntul Gheorghe este numit n credintele populare romnesti cap de primvar sau strjer al timpului, lui fiindu-i ncredintate cheile vremii, nchiznd si se deschiznd ciclul vegetational, marcnd astfel intrarea n anotimpul cald si nceputul anului pastoral care se va ncheia la Sf. Dumitru, Smedru.
Nscut n Cappadocia, din de printi vestiti, Sfntul Mare Mucenic Gheorghe, a trit n timpul domniei mpratului Diocletian. S-a nrolat n armata roman si, parcurgnd ierarhia militar, s-a fcut remarcat prin ndemnarea cu care mnuia armele. n ciuda decretului mpotriva crestinilor, emis de Diocletian n 303, Sf. Gheorghe a ales s-si mrturiseasc public credinta crestin, ridicndu-se mpotriva idolilor mpratului. Din ordin imperial, sfntul a fost ntemnitat si supus torturii pentru a- si renega credinta. Loviturile cu sulita, lespezile de piatr asezate pe piept, groapa cu var, ncltmintea cu cuie, butura clocotit si rea la gust, btaia cu vna de bou, trasul pe roat si toate celelalte torturi ndzrate nu au reusit s-l fac s renunte la credinta sa. Martorii suferintelor Sfntului Gheorghe, uimiti de rezistenta la durere, au renuntat la credinta n zeitti pgne, mbrtisnd crestinismul. O dovad a sfinteniei sale o reprezint o minune svrsit de Sf. Gheorghe n timpul ntemnitrii sale. Atingnd trupul unui detinut mort din celula sa, acesta a nviat, convingndo astfel chiar pe mprteasa Alexandra, sotia lui Diocletian, s se crestineze. ntruct Sf. Gheorghe a respins oferta mpratului de ai acorda nalte onoruri n schimbul renuntrii la crestinism, Diocletian a ordonat omorrea prin decapitare n ziua de 23 aprilie, a propriei sale sotii ct si a Sf. Gheorghe. n constiinta popular romneasc, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtnd hramul su. Exist numeroase orase n Romnia care poart numele Sfntului Gheorghe si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunrii este denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucignd balaurul este prezent si pe steagul Moldovei medievale trimis de Stefan cel Mare la Mnstirea Zografu de la Muntele Athos. n traditii vechi, populare se spune c Sfntul Gheorghe este protectorul ciobanilor si i se acord astfel o atentie sporit prin ritualuri speciale. Ajunul zilei Sfntului Gheorghe este o perioad caracterizat de prezenta spiritelor malefice, strigoi si strigoaice, care umbl noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci si oi. Prevenirea actiunii strigoilor de man se realizeaz prin intermediul unor practici variate. O metod eficient de contracararea a strigoilor, de Sfntul Gheorghe, o reprezint plantele cu calitti magice, dintre care cea mai redutabil este usturoiul. Punctele esentiale care fac legtura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii – pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, de Sfntul Gheorghe, cu usturoi, fcndu-se semnul crucii. Ascunderea sau ungerea cu usturoi a limbilor de melita (cu care acestia obisnuiesc s se bat si pe care cltoresc strigoaicele) producerea de zgomote de bucium, afumarea vitelor, grajdurilor si stanelor, asezarea ramurilor de rug la ferestrele si usile adposturilor pentru animale, agtarea spinilor la poart sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi. n fata usilor se pune peste noapte o grebl cu dintii n sus pentru a alunga strigoii si duhurile rele. La iesirea din staul, se asezau o secure si doi piepteni de cnep nclestati, ca s se nclesteze gura lupului. De asemenea, se impune consumul usturoiului de ctre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, n piept, n spate si pe la ncheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste. Cu trei zile nainte de Sf. Gheorghe, se seamn usturoiul si bobul. Ne semnat pn la Sf. Gheorghe, nu se mai poate semna c va face viermi. n ajunul sau n ziua de Sngeorz, se aprinde Focul viu, dup metode primitive, pentru ca prin puterea purificatoare a focului, a luminii si a fumului s se alunge fortele malefice rmase din timpul iernii, pentru a goni vrjitoarele, fortele distructive ale naturii (furtunile, grindina, trsnetul, bolile animalelor, atacul animalelor slbatice).Producerea Focului Viu se face de ctre brbatul casei, frecnd dou lemne uscate pn se aprind. El se aprinde n fiecare gospodrie si la hotarul satelor. Acest foc viu se pstreaz apoi cu mare bgare de seam ca s nu se sting niciodat peste tot anul, crezndu-se c acea cas n care s-ar afla un astfel de foc are mare noroc si nici un ru nu se poate apropia de ea. La Sf. Gheorghe se cntresc oamenii pentru a fi sntosi tot anul si pentru a se proteja de farmece. Chiar si cei ai casei, pentru a fi protejati de junghiuri rele si boli necruttoare, trec prin fumul si flcrile unui foc aprins, iar vitele si casele se afum, la rndul lor cu tmie. Se mai practica n aceast zi legarea cu tei descntat minile si picioarele celor primi nscuti, fii si fiice, spre a-i feri de rele. Gunoiul adunat n ziua de Sf. Gheorghe se pune la rdcina pomilor, ca s rodeasc bine. Cnd un pom nu face roade, trebuie gurit n ziua de Sf. Gheorghe pentru a cpta rod. Se spune, din btrni, c Sfntul Gheorghe, cnd vine, si leag calul de un stlp al portii si paste iarb. A treia zi n care este serbat Calul Sfntul Gheorghe este considerat a fi una deosebit de important, impunnd restrictii severe legate de munc. Dac n prima zi a srbtorii Sfntului Gheorghe se poate lucra dup prnz, n aceast zi nu se lucreaz deloc, pentru ca animalele slbatice s nu atace vitele si gospodriile. Se tine pentru c e ru de animale slbatice. Totodat, n noaptea de Sfntul Gheorghe, fetele nemritate credeau c si pot vedea ursitul dac priveau, n aceast noapte, ntr-o cof plin cu ap de izvor din care nu s-a but sau dac stau goale ntre lumnri aprinse, asezate n form de cruce. Exista si obiceiul ca n dimineata zilei de 23 aprilie, fetele s pun n mijlocul drumului brazde verzi, mpodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va clca peste ele. Dac flcii ce le erau dragi nu clcau pe coronite, fetele credeau c n acel an se vor cstori. Brazdele si coronitele erau pstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu n ameliorarea diferitelor boli. Se spune c de ziua Sfntului Gheorghe nu e bine s se doarm, pentru c va lua somnul mieilor si va fi adormit tot anul. Iar cine va vedea de pe malul unei ape un peste are noroc tot anul. Cine alearg n aceast zi nainte de rsritul soarelui o bucat bun de loc, acela va putea alerga ct vrea, fr s oboseasc. Functia apotropaic a apei a fost preluat n crestinism ca purificatoare, n ritualurile ecleziastice de la Boboteaz, Haralambie de Cium, Joia Mare, Izvorul Tmduirii si Rusalii dup noaptea n care s-au dezlntuit fortele rului si n care puterea energiilor sacre putea s-i contamineze neplcut pe oameni, a doua zi se impunea scldatul (stropitul) ritual, al oamenilor, animalelor, chiar al obiectelor din gospodrie, n vederea purificrii, a asigurrii unei stri bune de sntate si de prosperitate n anul ce vine. Dar si fetele se spal pe fat cu rou pentru ca tot anul s fi sntoase, mai frumoase si mai atrgtoare si fr pete pe obraz. n mod asemntor, acum se realizau numeroase practici care trebuia s asigure recoltei precipitatiile necesare. n scopul de a fi un an bun n ploi, n dimineata ajunului Sngiorzului se practic mproorul adic psunatul pe rou, gest menit s asigure sntatea vitelor n anul respectiv si pentru a asigura o cantitate suficient de precipitatii. Dac nu plou n ziua de Sngeorz, atunci se ud totul n curte, si n locul unde sunt adunate oile. Bietii le ud pe fete ca s nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele s nu se transforme n strigoaice. Se crede c udatul se face de bucurie si multumit lui Dumnezeu. Se mai crede c datina udatului de Sngeorz este de cnd pzea fntna un balaur cu dousprezece capete si cruia atunci cnd scoteau ap din fntn, totdeauna trebuia s-i dea o fat s-o mnnce. Potrivit traditiei, n lacul de lng cetatea Silena din regiunea Capadociei din Asia Minor, tria o fiar, care terifia populatia local, cu suflarea sa cea pierztoare umplea vzduhul de venin purttor de moarte ce cerea copile ca hran si tribut. Cnd i-a venit rndul fecioarei mpratului, Elisabeta, cea ce urma s fie sacrificat, mergnd ctre lac s-si ntlneasc sfrsitul, a aprut Sfntul Gheorghe clare un cal alb. Sfntul Gheorghe a ucis balaurul cu sulita pe malul lacului. Atunci mpratul cettii aceleia si tot poporul au crezut n Hristos si au primit sfntul Botez. Si erau botezati douzeci si cinci de mii de brbati, afar de femei si de copii. Asemenea traditii au luat nastere dup multe secole de la moartea muceniceasc a Sfntului Gheorghe. De Sfntul Gheorghe se spune c ard comorile pmntului, ele putnd fi vzute, iar cei care le caut nu trebuie s sufle niciun cuvnt pentru a le putea descoperi si ca nu cumva duhul comorii s-i amuteasc. Tot n aceiasi zori de zi, nainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furis n pdure, n locuri ferite si ndep rtate, pentru a culege ciuperci, nvalnic si mtrgun, busuioc, tei, sarpele alb, mulgtoare, untul vacii, pe care le aduceau acas si le puneau n pod sau sub streasin, n credinta c aceste plante miraculoase le vor aduce petitori bogati. Mtrguna recoltat acum era pstrat peste an pentru a fi folosit la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrjilor de mritis pentru fetele urte sau btrne, a vrjilor pentru mbogtire si cstigare a faimei sau a celor de nmultire a laptelui la vaci. Mtrguna putea s provoace si nenorocire, srcie, urtenie, nebunie sau moarte, n functie de modul cum era folosit, de riturile sau vrjile n care era uzitat sau n functie de actul care-i declansa puterea. Prin alte locuri, n vechime, dup miezul noptii sau n dimineata de Sf. Andrei, exista n trecut obiceiul descntecului srii. Un drob de sare, descntat si ngropat sub pragul grajdului, era dezgropat n primvar, de Sf. Gheorghe, cnd sarea era amestecat n hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si de vrjile pentru luarea laptelui. n ziua de Sf. Gheorghe se d crucea pstii la vite si se scot vasele pentru lapte la pru, pentru a prinde smntn mult peste an. Dup ce au stat treze toat noaptea pentru a fi vioaie si sntoase tot anul, n dimineata ajunului Sfntului Gheorghe, femeile scot sculele de tesut afar, ca s rsar soarele peste ele, pentru a avea si spor la lucru. Tot acum stenii se ncing cu ramuri verzi ca s nu i doar mijlocul, n ajunul Sfntului Gheorghe. n ziua de Sf. Gheorghe feciorii arunc n ap pe cel ce a iesit mai nti cu plugul n primvara aceea. Urzicatul sau Ascunde golul!a este un alt obicei caracter de carnaval pastoral practicat din ce n ce mai rar de Sf. Gheorghe. Lovirea cu crengute de urzic, pentru a sprinteni, iuti, harnici, ndemnatici la lucru si mai sntosi n decursul anului. Cel ce loveste pe altul cu urzica peste mna goal sau peste piciorul gol zice: Ascunde golul!a. Un alt obicei avnd drept scop stimularea fortelor creatoare a naturii, a fertilittii vitelor si pmntului cunoscut sub diferite denumiri, n functie de localitate, si anume: Gheorghe, Gotoi, Bloaj, Pplug, Mujuc, Plugari, Draci, Ppluhar, Burduhoas. Este de fapt costumarea, a doi flci din sat, cu mstii din frunze si scoart de copac, sugernd renvierea simbolic a zeului vegetatiei si fecundittii. Unul dintre flci se mbrac din cap pn-picioare n frunze de fag, iar cellalt si confectiona obrzar si haine din coji de tei sau cires. Primul, denumit Snjorzu sau Ppluhara, venea n fruntea alaiului, urmat de cel de-al doilea mascat, denumit Gotoi. De la intrarea n sat erau nsotiti de muzicanti. Umblau de-a lungul ulitelor si cnta cu cetera si jucau, iar unde erau invitati, intrau si dansau n curte. Oamenii, mai ales tineretul, ntmpinau Snjorzul aruncnd ap asupra lui, n timp ce masca juca si se scutur stropind pe cei din jur, mai ales pe fete si pe femei. Dac un gospodar nu reusea s ude Ppluga, deoarece era aprat de anumiti membrii ai cortegiului, era semn ru pentru bunul mers al gospodriei. Ceata Sngiorgiului era apoi cinstit de ctre stpnii casei, cu diferite daruri (alimente, bani) Dezbrcarea mstilor si sfrsitul obiceiului aveau loc la un om care i chema s lase n ograda lui frunzarul cu care au fost mpodobiti, oferindu-le ca rsplat un ospt mbelsugat. Se credea c cine-i poate chema, i merge bine, este cu noroc. Petrecerea se ncheia de regul cu joc, dup ce, pe banii primiti, feciorii cumprau de mncare si de but. Dac Sfntul-Gheorghe e n zi de post, atunci tot anul rodul este slab la albine, la oi si la vite. Dac n ziua de Sf. Gheorghe va fi rou mult ori va fi pcl, e semn de an bogat. De e brum ntre Sn-George si Arminden (1 Mai), va fi brum si ntre Sunte-Mrii. Dac la Sn-Giorgiu e ploaie se face gru si fn. Dintre toate obiceiurile si superstitiile descrise, n comunittile stesti contemporane se mai pstreaz doar obiceiul mpodobirii stlpilor de la poarta cu ramuri verzi. La 23 aprilie, srbtorim Ziua Fortelor Terestre, crora le-a fost hrzit onoarea de a avea drept patron spiritual crestinesc, pe Sfntul Mare Mucenic Gheorghe, Purttorul de Biruint. Fortele Terestre se constituie n cea mai reprezentativ categorie de forte din ostirea romn, care a avut o contributie decisiv n obtinerea victoriilor pe cmpul de lupt. Militarii din Fortele Terestre dovedesc, prin rezultatele foarte bune pe care le obtin zi de zi la toate categoriile de pregtire, c sunt demni continuatori ai glorioaselor traditii de lupt mostenite si c au capacitatea si forta necesar pentru a-si ndeplini misiunile ordonate. Totodat, profesionalismul, curajul si calittile morale si de lupt ale militarilor nostri se bucur de o unanim recunoastere n teatrele de operatii. Tuturor celor ce poart numele Marelui Mucenic Gheorghe si al derivatelor sale, un sincer LA MULTI ANI!
* Dan Horgan
