PARTIDUL NATIONAL MOLDOVENESC
Temerile de care vorbeam in capitolul precedent au disprut, iar in ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’ din 26 martie 1917 se afirma cu trie: ‘Acum ori niciodat putem noi hotri soarta noastr. Acum ori niciodat s dm dovezi la lume c si noi suntem un popor vrednic de a tri pe acest pmant. (apud Anton Moraru si Ion Negrei, op. cit., p. 37). Este evident pentru orice lector c autorii articolului au parafrazat versuri din poezia ‘Desteapt-te romane’, care va devein, mai tarziu, textul imnului republicii democratice romanesti, iar actualmente textul imnului national. La 2 aprilie 1917, Pan Halippa public un editorial intitulat ‘La lupt in unire’. Acesta era, practic, programul de activitate al patriotilor romani basarabeni, in sensul formrii unui partid politic si atingerii unor scopuri obligatorii pentru afirmarea lor in viata socialpolitic: autonomie national teritorial, administratie public moldoveneasc, alegeri pentru o adunare constituant a deputatilor moldoveni. Titlul este, desigur, semnificativ pentru ideea de unire cu Romania, dar afirmatia este subinteleas, nu exprimat direct. A urmat, in mod firesc, sedinta de constituire a Partidului National- Moldovenesc. Comitetul de conducere a fost format din Paul Gore (presedinte), Vladimir Herta (vicepre sedinte), Pan Halippa (secretar general), generalul Matei Donici, Arhimandritul Gurie, P. Grosu, I. Iancu, M. Minciun, V. Bogos, Cazacliu, Coropcean, Gh. Buruian, S. Murafa, A. Botezat, I. Gropa, I. Perivan, I. Codreanu, Gafencu, preotul Partenie. Presedinte de onoare este ales Vasile Stroescu. Acestia au fost primii pasi fcuti pe calea spinoas de organizare a luptei de eliberare national si social (A. Moraru si I. Negrei, op. cit., p. 38). Pe 9 aprilie 1917, tot ziarul ‘Cuvant Moldovenesc’ va publica programul Partidului National-Moldovenesc, conturand scopul final al luptei acestuia: ‘Introducerea autonomiei Basarabiei, recunoscand in acelasi timp dreptul de auto-determinare national si al altor nationalitti. Deosebit de restul Rusiei prin istorie, ras, limb, ca si prin obiceiuri, codice civil deosebit si prin forme deosebite de pmant, Basarabia cere introducerea autonomiei pe care a avut-o.’ Dup cum vedem, nu se pun, inc, nici problema independentei, nici cea a Unirii, ins distingem, aici, o treapt ctre aceste idealuri. Dup aceast declaratie de constiint, este redactat un program concret, care trebuia dus la indeplinire. n primul rand, se cereau drepturi cettenesti si nationale, atat pentru moldovenii din Basarabia, cat si pentru cei de dincolo de Nistru. Aceast doleant urma s fie realizat prin indeplinirea urmtoarelor puncte: * A ajuta pe moldovenii care lupt pentru libertate cetteneasc si national, pentru dreptul la vot direct si secret, pentru libertatea cuvantului, a tiparului, a adunrilor credintei, pentru o nou form de ocarmuire a trii. * A organiza si a obtine lupta pentru obtinerea celei mai largi autonomii administrative, bisericesti, judectoresti, scolare si economice a Basarabiei. * Elaborarea si adoptarea tuturor legilor pentru Basarabia de ctre dieta provincial (Sfatul Trii), prezentarea in parlamentul Rusiei a trimisilor basarabeni. * Administratia local si justitia s se execute de ctre slujbasii iesiti din sanul poporului si in limba poporului. * n scolile de toate drepturile s se invete limba national a poporului. Limba ruseasc s se invete in scoli ca obiect de studiu. * Biserica s-si aib autonomia sa, s alctuiasc o mitropolie deosebit, cu arhiereu moldovean in frunte. Preotii s fie crescuti in limba moldoveneasc si toate slujbele bisericesti s se fac in aceast limb. * Moldovenii s fac serviciul militar in Basarabia, s invete comenduirea in limba moldoveneasc. * S fie oprit colonizarea Basarabiei cu alt populatie, iar pmantul s fie dat plugarilor care au putin pmant. * S se creeze viata economic unic a Basarabiei, iar veniturile s fie folosite in interesul acestui tinut. Dup cum vedem, este un program care isi propune, pe lang cultivarea sentimentului national si promovarea limbii moldovenesti, si msuri de ordin economic, care s asigure sustinerea economic a unui nou stat, creat pe baze nationale. n acelasi timp, ins, sunt pstrate legturile cu Rusia, colaborarea legislativ cu aceasta, in conditiile respectrii unei largi autonomii. Unul dintre cele mai importante centre ale luptei nationale a fost Odessa, orasul invecinat Basarabiei, in care se aflau concentrate mai multe unitti militare formate, in majoritate, din ostasi moldoveni, unde si o parte din populatie era romaneasc (cartierul Moldovanca). S mai adgm si faptul c aici se aflau numerosi marinari romani, vasele pe care serveau acestia fiind adpostite la Odessa, in plus si multi refugiati din Romania. Militarii din Odessa, pe 30 martie 1917, pun bazele unui nou partid national intitulat Partidul Progresist-Moldovenesc. Presedinte va fi ales cpitanul Emanuil Catelli, ca vicepresedinti, sublocotenentul Ion Psclut si soldatii Marin si Rusanovschi, iar ca secretar, D. Popov. Redm in continuare, tot dup Anton Moraru si Ion Negrei, programul acestui partid: * Autonomia deplin a Basarabiei, administrarea ei de ctre un parlament ai crui reprezentanti s fie alesi prin vot universal, direct, egal si secret, cu respectarea drepturilor tuturor minorittilor din Basarabia. * Introducerea limbii moldovenesti si a alfabetului latin in scolile de toate gradele, in biseric, administratie, justitie si in toate institutiile obstesti si politice. * mprtirea mosiilor statului, manstirilor, celor obstesti tranilor care nu au pmant, ins in exclusivitate numai basarabenilor. * Luarea in seam a statului, a mosiilor particulare, de peste 100 de desetine (aprox. 1 hectar ca msur de suprafat), dup o just imprtire a acestora ctre trani. * Autocefalia biserici ortodoxe basarabene, carmuit de un arhiepiscop moldovean, ales de clerul local, impreun cu membrii consiliilor bisericesti. * Populatia local s fac serviciul militar numai in unittile care-si au garizoanele in Basarabia. * Limba rus s se predea in scoli ca obiect obligatoriu. * Basarabia autonom va comunica cu organele centrale in limba rus. Dup cum vedem, nu exist diferente mari intre cele dou partide moldovenesti, sesizm, ins, la cei din Odessa unele concesii fat de programul bolsevic in privinta pmantului si fat de folosirea limbii ruse. Totusi, la sfarsitul lunii martie 1917, partidul progresistmoldovenesc protesteaz fat de unele msuri ale guvernului de la Petrograd si trece la un program de propagand romaneasc in toate zonele. Pe 18 aprilie au loc manifestatii in comun cu partidul national-moldovenesc, iar in ziua urmtoare, pe 19 aprilie, are loc fuzionarea intre aceste dou partide care urmreau, de fapt, acelasi scopuri privind cauza national a romanilor basarabeni, aprarea intereselor acestora, atat in Basarabia, cat si in Trasnistria. n lucrarea ‘Anul 1918Ora astral a neamului romanesc’, Anton Moraru si Ion Negrei insir o list larg a patriotilor basrabeni din acea vreme, care reprezentau intelectualitatea democratic, militarii moldoveni, nobilii, patrioti, preotimea, ardelenii si bucovinenii, refugiati in Basarabia si implicati, cu totul, in lupta national de aici. Ion Stafi red o interesant luare de cuvant a cpitanului Emanuil Catelli, care exprim, cu oarecare duritate, dorintele militarilor moldoveni. El spune c pe dansul nul multumeste nici programul de la Chisinu, nici proclamatia pregtit s fie rspandit printre soldatii moldoveni din Odessa. Amandou sunt prea cu mnusi, nu-s destul de radicale si de revolutionare. ‘Moldovenii, care au tcut timp de 106 ani, trebuie s vorbeasc, azi, mult mai tare, s li se aud glasul nu numai pan la Petrograd, ci pan la Londra, la Paris si la Roma. Cci ei sunt romaninumai rusii i-au degradat la rolul de moldoveni. Si ei vor s-si cear, acum, toate drepturile. Mai multei vor s si le ieie singuri. De aceia-i revolutia acum, ca s lum indrt tot ce ne-au furat talharii timp de 106 ani. Dar pentru ca s putem face acest lucru ne trebuie, mai inainte de orice, armata moldoveneasc, care s asigure autonomia Basarabiei, prevzut in programul PNM. De asemenea, trebuie s se ia tot pmantul de la boieri si s se dea, fr nici o plat, tranului moldovean. Pmantul a fost al celor ce l-au muncit, dar strinii l-au luat de la trani prin tot felul de apucturi. Cine sunt boierii din Basarabia? Niste venetici adusi de vanturi. Cati dintre ei sunt adevrati moldoveni? Nici cate degete sunt la dou maini. Basarabia autonom, pe care o prevede programul partidului nu este maximul, ci minimul ce se poate cere astzi. Cci, dup dreptate, ar trebui s scrie pe steagul nostru: ‘Triasc Moldova noastr cea veche, Moldova romaneasc a lui Stefan Vod’, dar imi pare c deocamdat inc nu putem merge asa departe. Trebuie s cerem, ins, cu trie, ca Basarabia s fie iarsi a moldovenilor, cum a fost pan acum 106 ani. Dar pentru asta nu-s deajuns programele, oricat ar fi ele de bune si de indrznete. Nou ne trebuie, inainte de toate, oaste moldoveneasc.’ (Op. cit., p. 51) Considerm discursul lui Emanuil Catelli, ca izvorand din cel mai sincer patriotism si continand cele mai mobilizatoare indemnuri posibile in contextual militar si politic de atunci. ncheiem prin citarea a dou apeluri ale partidului nationalmoldovenesc: ‘Frati moldoveni! S stiti c numrul acelora care lupt pentru autonomia Basarabiei creste vzand cu ochii. n zilele din urm a intrat in randurile acestora si preotimea intreag din Basarabia, care se adunase aici la sfat. Cu ajutorul lui Dumnezeu, toat suflarea moldoveneasc se adun la un loc.’ ‘Frati Moldoveni! Bgati de seam c in aceste vremuri o multime de oameni ri caut s pescuiasc in ap tulbure! Multi vin printre voi cu fel de fel de vorbe amgitoare, ca s v atrag in mrejele lor. Partidul National-Moldovenesc v atrage luare aminte ca s v pziti de orice incercri ale strinilor ru voitori. Ascultati cu totii la indrumrile pe care vi le dau inainte-stttorii vostri, urmati sfaturile din gazeta noastr si asteptati cu incredere ceea ce v va spune de aici incolo partidul moldovenesc, care e fcut anume.’ Citatele de mai sus, ca si altele care vor urma, sunt extrase din lucrarea cpitanului Gheorghe Andronache, ‘Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al unirii’, care a fost tiprit de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ‘Elena Cuza’, Barlad, prin initiativa domnului presedinte Nicolaie Mihai.
Dan Ravaru
