Ou�le �ncondeiate de la C�m�rzana (I)

Despre importanta studierii ou�lor incondeiate s-a vorbit, se vorbeste si inc� se va mai vorbi mult, in folcloristica romaneasc�, f�r� ca, din p�cate, recunoasterile teoretice s� determine actiuni practice, lucrative in acest sens, decat intr-o foarte mic� m�sur�, in raport direct cu amploarea discutiilor. Atestate de cele mai vechi texte, de descoperirile arheologice, prezente la populatiile contemporane care se afl� inc� in preistorie ca nivel de dezvoltare, ou�le incondeiate prin ins�si modelul cu care este ornamentat, au desigur vechimea celor mai timpurii manifest�ri folclorice. Astfel, Satul C�marzana apare ca atestare documentar� in arhiva judetului Satu Mare pe la anul 1490 sub denumirea �Camarzan’. �n leg�tur� cu numele acestei localit�ti si cu aparitia primelor asez�ri, circul� mai multe legende dintre care cea mai celebr� spune c� trei haiduci avand numele de Pasca, Haiduc si Homa, din cauza prigoanei autorit�tilor, se refugiaz� in aceast� zon� p�duroas� si se stabilesc lang� izvorul pe care l-au denumit �Fantana P�stenilor’, iar zona locuit� din jurul acestei fantani se numeste �P�steni’ si pan� in ziua de azi. Dar, odat� cu venirea haiducilor, au venit, de voie bun� sau cu fur�tur�, cateva fete, care, datorit� frumusetii lor deosebite, au fost denumite drept �zane’. Locul in care s-au stabilit avand o inf�tisare de c�mar� (un loc ascuns si greu accesibil), a fost numit �C�mara Zanelor’ de unde se presupune c� vine si numele comunei C�m�rzana. Localitate ce se afl� in cea mai nordic� zon� a T�rii Oasului, vecin� cu Ucraina, considerat� ca fiind cea mai frumoas� si mai pitoreasc� localitate din aceast� zon� a t�rii. Intrarea in acest colt de Rai se face printr-un defileu ce se aseam�n� izbitor cu inconfundabilele porti maramuresene. Acest colt de rai a fost construit intr-o cetate str�juit de ziduri formate din culmile ce str�juiesc satul: Piatra Cornii, Gemenele, cele trei Holmuri, Cet�tuia si Coparcea. Ca o cetate care se respect� are parc� si tuneluri de sc�pare constituite din v�ile: Lec�ncioara, Valea Mare, Ceaslasul. Aceste v�i sunt foarte benefice pentru cresterea animalelor si pentru pomicultur�. Din rodul poamelor si mai ales a prunilor iese prin puterea focului arhicunoscuta p�linc� de Oas, de altfel, mandria osenilor. Dup� acest preambul, privirea ne este ins� atras� de casele r�zlete t�r�nesti, simple, modeste dar cu o mare mandrie mostenit� parc� de la oamenii care i-au dat viat�. Aspectul satului este dat de casele vopsite in culorile specifice acestor locuri, culori ce predomin� toate creatiile acestor de treab� oameni: alb, albastru, rosu. Forta extraordinar� a folclorului romanesc, intemeiat pe o puternic� unitate cultural� a poporului nostru, face ca si ast�zi, in toate provinciile istorice ale Romaniei, s� persiste traditia specializ�rii in diferite genuri folclorice, fapt ce nu exclude ins� o mare varietate de forme regionale si zonale, fiecare zon� a t�rii, fiecare vale aproape avand particularit�tile sale specifice, modurile sale proprii de creatie, de intonatii sau interpretare. Autoarea Mihaela Grigorean, scriitor, doctor in filozofie, dar si profesor de Limba si Literatura Rom�ni in orasul Negresti-Oas, vede lumina zilei in Turt, comun� vecin� cu C�maraza din judetul Satu Mare. Este profund impresionat� de traditiile Osenesti, de jocurile copil�riei, de povestile, colindele, plugusoarele, obiceiurile si leacurile populare, de arta si mestesugurile practicate de s�tenii si s�tencele de aici, cu care si-a petrecut copil�ria. Acest lucru a constituit chiar cheia de bolt� de a aduce un prinos de recunostint� pentru C�marzana, pentru oamenii acestor locuri, care asemenea celorlalti s�teni ai t�rii, se ostenesc din zori si pan� in noapte pentru a smulge cat mai multe roade p�mantului, care, asa cum se stie, este darnic numai cu cei har – nici. Astfel a ap�rut cartea ��ncondeiatul ou�lor la C�marzana’. O carte document in care, printre filele ei, autoarea, cu modestia-i cuvenit�, a picurat, cu grij� ca un elixir, pe lang� traditia ou�lor incondeiate, o trecere in revist� a tuturor obiceiurile si st�rilor prin care poate trece un t�ran autentic din tinuturile Oasului. Pentru a putea intelege toate aceste tr�iri, este musai s� te deplasezi, din peisajul citadin, aici, la Camarzana, un colt de rai autentic. Deplasare care pentru cateva zile rupte din concediul de odihn� vor avea darul de te remonta pentru o alt� perioada de 360 de zile pan� la viitorul concediu, cand, vr�jit parc� de aceste locuri, vei reveni cu bucurie.

– continuare in num�rul viitor –

Dan Horgan