Domn al Trii Moldovei (1457- 1504), Stefan cel Mare s-a urcat pe tronul tatlui su si a inteles c adevrata putere a Moldovei nu este dat de intinderea pmantului si nici de abundenta resurselor sale, ci de munca, principiile morale si seriozitatea cu care un popor isi croieste destinul su. Astfel, cu o man de fier, el a asigurat linistea si ordinea intern si apoi a reintregit hotarele ciopartite ale trii. Desi puternicele state vecine se aflau la apogeul gloriei si expansiunii lor, Stefan a reusit totusi s se fac respectat si apreciat de conductorii acestora, dup ce in luptele de pe campurile de lupt i-a invins. Grele au fost pentru moldoveni acele vremuri, in care marele domn a cerut Europei Crestine s vin alturi de el si s apere ce trebuia atunci aprat: credinta si onoarea cavalereasc . n starea sufleteasc a asteptrilor de reinnoire ce se anuntau, a nesigurantei tronului si a neincrederii unora in destinul pe care Moldova urma s-l aib, domnia marelui voievod a fost una ferm, cci el era hotrat s mearg pe noul drum ce i se deschisese. De aici s-a pornit ctre instaurarea unei vieti normale in Tara Moldovei, ctre fundamentarea si trinicia institutiilor statului, dar si ctre instituirea unor raporturi firesti intre domnie si boieri si intre voievod si oamenii trii. Mai mult decat atat, strlucita victorie a lui Stefan cel Mare contra ungurilor la Baia (14-15 decembrie 1467) a artat nu numai calittile de bun strateg militar ale voievodului, dar si ideea de baz dup care s-a cluzit in relatiile cu trile vecine: aceea de a nu se afla simultan in conflict cu mai multi adversari. Istoria lumii il aseaz la loc de cinste pe voievodul Stefan cel Mare al Moldovei, cci el a biruit la Vaslui pe cei mai mari dusmani ai Crestinttii: puternica armat a Imperiului Otoman. De aceea, nicicand vrednicia si mretia inimilor noastre de vasluieni nu pot fi mai nimerit pretuite ca atunci cand ne intoarcem cu fata ctre izbanda mritului Stefan-Vod la Podul nalt, acolo unde, cu ajutorul lui Dumnezeu cel Atotputernic, el lea tiat mana cea dreapt a necredinciosilor turci. Atunci a primit rsplata vesnic de la bunul Dumnezeu, binemeritata laud a Crestinttii si gloria unei izbande pe care Cerul parc i-o hrzise! n sfanta zi de marti, 10 ianuarie 1475, mretia si lumina chipului Vasluiului in istorie au fost frumos zugrvite cu sangele ostenilor din Tara de Jos a Moldovei. Ca un izbvitor al celor sraci si folositor robilor, Stefan Vod a rugat pe Bunul Dumnezeu s mantuiasc sufletele smeritilor viteji, iubitori de neam si tar, oameni de aleas vrednicie si care au stat cu capetele ridicate in fata crestinei Europe care ne datoreaz chiar existenta ei de atunci. Hai s ne amintim mereu de toti strmosii nostri care nu au lsat neamul nostru s-si duc destinul la marginile lumii! Dumnezeu ne-a lsat prin acel sacrificiu al inaintasilor intr-o desvarsit pace sufleteasc care s bolteasc inc asupra intregii tri! ‘n anul 6983 (1475) ianuarie 10, marti, a fost rzboi la Vaslui cu puterile turcesti si au biruit atunci Stefan Voievod… Si au czut atunci multime mare de pgani fr numr si au fost prinsi vii multi fr numr care, de asemenea, au fost tiati si steagurile lor si cu schiptrele lor cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Si s-a intors Stefan Voievod cu toti ostenii lui ca un purttor de biruint in Cetatea sa de Scaun a Sucevei si a fost atunci veselie intre oameni si la toate domniile din prejur… Cci a biruit domnul Trii Moldovei limbile pgane (…).’ – scrie in Letopisetul anonim al Moldovei. Tocmai de aceea, lupta de la Podul nalt-Vaslui reprezint nu numai una din cele mai insemnate victorii ale crestinilor asupra turcilor, dar ea se detaseaz de celelalte btlii prin amploarea fortelor desfsurate, prin armamentul folosit, prin strategia, tacticile de lupt aplicate si, mai ales, prin ingeniozitatea armatei lui Stefan cel Mare de a invinge in camp deschis o oaste mult mai mare. Considerat ca fiind cea mai mare btlie terestr medieval de pan atunci, inclestarea de la Vaslui a rmas in memoria timpului ca cea mai reusit izband a marelui domn si a consfintit statutul Trii Moldovei de ‘poart a Crestinttii’. Nu numai c a fost cea mai mare inclestare a romanilor cu ostile otomane, dar si pentru turci a fost o btlie extrem de important, cci – in cazul unei victorii otomane – s-ar fi asigurat ptrunderea direct a turcilor ctre Marea Neagr, Dunre si Europa Central. Astfel, ca urmare a refuzului lui Stefan de a se prezenta la Poarta Otoman si de a mai plti tributul pe ultimii doi ani, temutul sultan otoman Mohamed al II-lea, cel care cucerise Constantinopolul in 1453, l-a trimis in Moldova pe cel mai bun pas al su – Soliman – cu o imens armat de circa 120.000 de spahii, ieniceri, akingii, ttari (condusi de Ali-beg) si chiar munteni si bulgari, semn c lupta avea o mare important si pentru Imperiul Otoman. n evident inferioritate numeric, Stefan cel Mare nu a dispus de o ostire mai mare de 40.000 de viteji moldoveni, la care s-au adugat aproape 5.000 de secui, 1.800 de unguri si 2.000 de polonezi veniti in ajutor. n atari conditii, voievodul moldav a trebuit s adopte o tactic ce s-a dovedit a fi genial: hrtuirea si infometarea continu a inamicului, fie prin atacuri fulgertoare pe flancuri (mai ales, noaptea), fie prin ascunderea proviziilor, parjolirea pmantului si otrvirea fantanilor aflate in calea dusmanului. El a dat porunc s fie prsite toate asezrile umane, populatia fiind obligat s se retrag spre munte si in zonele greu accesibile. Negura (ceata) si terenul mlstinos din ingusta Vale a Barladului au fost folosite de voievod in avantajul ostirii sale. De altfel, modul cum Stefan a condus lupta si tacticile folosite de ctre el sunt si acum studiate la marile Academii Militare din lume. De aceea, comparatia folosit de Nicolae Iorga – anume aceea c ‘Podul nalt este Termopile al nostru’ – este pe deplin intemeiat. Stefan a repezit in calea dusmanului clrime care s supravegheze deplasarea oastei otomane, s o hrtuiasc si s nu ingduie cetelor prdalnice de turci si ttari s se desprind de grosul ostirii ca s mearg dup hran si s jefuiasc. Locul ales pentru btlie se afla in preajma targului Vaslui, pe ingusta Vale a Barladului, la vrsarea raului Racova in raul Barlad, intr-o zon mlstinoas prins intre pduri, care ingreuna desfsurarea ampl a fortelor dusmane si manevrele militare largi. Exist discutii in continuare in privinta plasrii acestui loc, considerat de cei mai multi ca fiind in zona actualei comune Bcoani (din sudul orasului Vaslui), loc care a cptat numele de Podul nalt, dup conformatia locului. O alt ipotez plaseaz locul btliei pe raza actualei localitti Stefan cel Mare, in nordul actualului oras Vaslui, bazandu-se pe interpretarea unor documente, dar se stie c Stefan nu ar fi expus orasul Vaslui unui eventual atac militar sau unor incendieri. n dimineata zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otoman a inaintat pe valea Barladului pe o ceat dens care nu ingduia s se vad bine. Era moin si zpada incepuse s se topeasc, asa c lunca Barladului era plin de bltoace. Faptul c multi oameni si cai treceau prin acelasi loc transforma Lunca Barladului intr-o mocirl prin care se inainta foarte greu. Deoarece otomanii nu puteau s-si dea seama ce oaste au in fat, Stefan a asezat pe dou linii si de-a curmezisul Fundului Vii cateva mii de secui si moldoveni. Acestia trebuiau s-i opreasc pe otomani si s inceap lupta. Dusmanul era foarte numeros si putea s aduc mereu oameni odihniti in lupt. Stefan calculase ca in momentul in care oamenii lui aveau s dea semne de oboseal, de pe malul drept al Barladului, din marginea pdurii, mai multi osteni condusi de comisul Manole trebuiau s dea semnalul de lupt, btand din darabane si sunand din trambite si surle. Lucrurile s-au intamplat asa cum a prevzut voievodul si, cand au auzit otomanii trambitele, surlele si darabanele, ei au crezut c vor fi atacati din aceea parte, astfel c grosul ostirii otomane s-a indreptat in acea directie, gsind aici doar cativa osteni, pe care i-au ucis. Turcii au crezut c au castigat btlia. n schimb, pe malul stang al Barladului, pe Dealul Mirenilor se afla grosul oastei lui Stefan. Cand turcii au intors spatele, atacand spre marginea pdurii, au fost izbiti nprasnic de oastea cea mare a moldovenilor. Asadar, lovite din fat si lateral, induse in eroare asupra directiei unde se afla grosul ostirii moldovene de surlele si trambitele puse de domn s le atrag in valea ingust a Barladului, invluite in ceata deas care se lsase, trupele otomane au cedat pan la urm sub presiunea atacului fulgertor al cavaleriei si al pedestrasilor condusi magistral de Stefan. Pan s se dezmeticeasc otomanii, pan s inteleag cine-i atac si din ce parte, multi dintre ei au fost ucisi, iar cei care au scpat s-au pus pe fug, cu toat incercarea disperat a lui Soliman Pasa de a-i opri. Pan la Vadul Siretului (Ionsesti) si la Dunre au fost urmriti si ucisi o mare parte din atacatori, luandu-li-se 40 de steaguri si toate tunurile. Cpeteniile otomane prinse au fost lsate in viat, apoi trimise ca ostatici la principii europeni. Singurul eliberat a fost fiul cpeteniei Isac pasa. Au murit cam 40.000 de turci si circa 8.000 de moldoveni. Stefan a trimis regilor Matei Corvin al Ungariei si Cazimir al Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel si Papei Sixt al IV-lea de la Roma, ca semn al biruintei de la Vaslui, impreun cu o scrisoare de multumire. Regele Matei Corvin si-a asumat meritele, scriind principilor europeni c victoria de la Vaslui a fost obtinut de Stefan, ‘cpitanul su’. De asemenea, ca pretins suzeran al Moldovei, a cerut principilor crestini bani pentru a continua rzboiul. Astfel, papa Sixtus al IV-lea a trimis subsidii regelui Matias Corvin, iar voievodului moldovean i-a trimis doar vorbe frumoase, desi solii lui Stefan i-au explicat c acesta nu este supusul regelui Ungariei, ci stpan deplin al Trii Moldovei si al poporului su. Dincolo de aceste nedreptti, lupta de la Podul nalt a fost o victorie strlucit, care a dus faima domnului in Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele crestinttii, i-a scris lui Stefan: ‘Faptele tale svarsite pan acum cu intelepciune si vitejie contra turcilor necredinciosi, dusmanii nostri, au adus atata faim numeleui tu, incat esti in gura tuturor si esti de ctre toti foarte mult ludat.’ Totodat, sultana Mara (mama sultanului Mahomed al II-lea) a spus atunci c infrangerea din 10 ianuarie 1475 constituie cea mai mare umilint a Islamului de pan atunci. n fine, insusi cronicarul turc SaAheddin recunoastea c: ‘A fost un grozav mcel si putin a lipsit s nu fie cu toti tiati in bucti si numai cu mare greutate Soliman pasa si-a scpat viata cu fuga.’ Asadar, aceast pagin de istorie victorioas a romanilor a rmas vie si in timp nu sia pierdut strlucirea, ci si-a sporit-o, cci mreata Moldov s-a mai sprijinit inc un secol pe stalpii puternici ai biruintei lui Stefan de la Vaslui-Podul nalt. De aceea, putem spune – acum, cand se implinesc 543 de ani de la aceast lupt – c Vasluiul e inc invluit de lumina istoriei mrete druit de Stefan Vod, iar Moldova a devenit in timp liber, semeat si deschis ctre viitor.
* Dr. Laurentiu Chiriac
