Familia – din perspectiva adolescentului (I)

„Fiecare societate �si are adolescentul pe care-l merit�” – Carlos Ajaguera

Adolescenta – asimilat� cu etapa de maxim� inflorire somatopsihic�, in care functiile biologice si psihice ating maturitatea ce permite trecerea la etapa de adult – are, pe lang� o conotatie biologic� important�, si o conotatie social� cel putin la fel de important�. La scara istoriei, indiferent de tipul, m�rimea si nivelul de emancipare a unei societ�ti date, adolescenta a fost privit� ca zon� existential� ce trebuie s�-i asigure perpetuarea si progresul. Acolo unde lucrurile nu au stat asa, sau in evolutia unei societ�ti date au ap�rut fenomene ce-i dep�seau capacitatea de regenerare, adaptare si, implicit, supravietuire, acea societate a disp�rut. �mplinirea acestui rol biologic in perspectiva dezideratelor de mai sus nu s-a putut si nu se poate face decat in familie, structura de baz� a oric�rui tip de societate. Unde se situeaz� adolescenta in raport cu acest imperativ biologic? Pentru c�, in ultim� instant�, viata naste viat� si viata cere viat�, iar functia cea mai general� a vietii, indiferent la ce nivel al lumii vietuitoare am considera-o, este reproducerea pentru a asigura perpetuarea speciei. Sub acest aspect, specia uman� nu face si nu poate face exceptie. Adolescenta, din punct de vedere strict biologic, este etapa des�varsirii procesului de dezvoltare inceput in momentul conceptiei, in care individul devine apt in vederea realiz�rii finalit�tii biologice sub toate aspectele, dar mai ales sub aspect reproductiv. Se poate spune c� adolescentul, cel putin sub raport biologic, a fost acelasi dintotdeauna. Influentele sociale si progresul societ�tii umane de-a lungul istoriei nu au modificat esenta biologic� a fenomenului, ci doar i-au influentat perceptia si manifest�rile sociale in functie de modul de trai si stilul de viat� intr-o epoc� dat�. Aceast� etap� a des�varsirii biologice cunoaste, sub aspectul dezvolt�rii somatopsihice, trei perioade distincte, asa incat cunoasterea lor poate contribui la intelegerea corect� a zbuciumului, tr�irilor si manifest�rilor caracteristice adolescentei: – preadolescenta sau adolescenta timpurie (9-12 ani): sub aspect somatic, coincide cu o accelerare a procesului de dezvoltare fizic� (talie si greutate), aparitia caracterelor sexuale secundare (sanii – la fetite, pilozitatea si pigmentarea – la ambele sexe), orientarea android� sau ginoid� a siluetei in functie de sex, aspecte ce apar datorit� intr�rii in functie a hormonilor sexuali. Aceste transform�ri fizice se insotesc de modific�ri psihice care schimb� comportamentul copilului de pan� mai ieri. Astfel, preadolescentul devine mai atent cu sine insusi si cu cei din jurul lui, are constiinta apartenentei la unul din sexe, i se dezvolt� capacitatea de reflectie si gandirea abstract�, iar atitudinea si manifest�rile tr�deaz� tendinta de interiorizare. �n plan familial, devine mai rezervat, mai meditativ, iar in plan social, se orienteaz� si caut� intimitatea in prietenie, reducand treptat grupul din care f�cea parte. �ncepe s� aib� rezerve si indoieli fat� de modelele pe care le avea pan� atunci: mama, tata, un frate sau o sor� mai mare. Toate acestea conduc la conturarea si manifestarea eului personal, care nu rareori creeaz� st�ri de tensiune in familie. Este, altfel spus, primul semn al tendintei de detasare al copilului fat� de familia de origine. – adolescenta medie (12-17 ani) – coincide cu perioada pubertar� – in care maturarea genital� si, implicit, capacitatea reproductiv� se des�varseste, asa incat din punct de vedere biologic individul devine apt pentru procreere. Aspectul fizic se des�varseste, oferind aspectul infloritor caracteristic tineretii timpurii. �n plan psihic, adolescentul traverseaz� asa numita perioad� de c�ut�ri in mediul s�u, in care eul personal se indentific� in raport cu cei din jur. �si pune intreb�ri existentiale la care caut� r�spuns. Se autoevalueaz� si caut� oportunit�tile disponibile pentru afirmare. Comportamentul s�u sufer� schimb�ri importante in raport cu familia, fat� de care tinde s� se detaseze. Atractia fizic� si popularitatea domin� relatia in cadrul grupului sau mediului s�u, in timp ce se dezvolt� si sentimentul autoincrederii. �n aceast� etap�, determinant� este existenta unui model real pe care adolescentul il caut� cu obstinatie si incearc� s�-l imite atunci cand il g�seste. �n acest context, nu este deloc indiferent ce modele ofer� societatea tineretului aflat la aceast� r�scruce existential�. Libertinajul excesiv promovat f�r� rezerve in societatea contemporan� (la care mass media contribuie decisiv), prin oferta de modele, de cele mai multe ori f�r� valoare, nu pot decat s� bulverseze adolescentul la aceast� varst� de c�ut�ri. Asa incat, pe fondul instabilit�tii psihoemotionale caracteristice varstei, cand afectivitatea domin� si sentimentul dragostei infloreste, aceste elemente fac ca adolescentul s� se dezvolte intr-un mediu nu intotdeauna prielnic. Ceea ce alt�dat� contravenea bunelor moravuri, iar societatea le taxa ca atare, ast�zi, cel putin in mediul extrafamilial, este acceptat ca ceva normal. Un studiu cu referire la viata sexual� in randul tinerilor de 16 ani constat� c�: 30% dintre fete si 45% dintre b�ieti au trecut printr-o experient� sexual� si doar 17% si respectiv 22% au tr�it emotia unei imbr�tis�ri sau s�rut. Cu toate c� o bun� parte din adolescenti au trecut deja printr-o experient� sexual� (si chiar homosexual�), increderea in dragoste si onestitate sunt aspecte ce apar, se dezvolt� si domin� adolescenta medie. – adolescenta tarzie (17-22 ani) reprezint� in fapt corolarul procesului de dezvoltare biopsihosocial� in care, indeobste, maturarea biologic� atinge apogeul, dezvoltarea somatic� se des�var – seste, dezvoltarea morfofunctio nal� a organelor, aparatelor, sistemelor si, implicit, capacitatea reproductiv� imbrac� treptat caracterul complet al adultului. S�n�tatea fizic� confer� individului acea stare de bine care ii permite abordarea problemelor vietii cu incredere si optimism. �n acest context, se contureaz� si individualitatea psihosocial� care, la modul general, se caracterizeaz� prin 3 tr�s�turi fundamentale: 1. se contureaz� identitatea individual�, in care eul personal se defineste pe fondul biologic complet maturat, pe baza experientei si preg�tirii personale, precum si a contextului familial si social in care tr�ieste; 2. relatiile interpersonale devin mai limitate, iar cele intime mult mai stabile; 3. este vie inclinatia c�tre justitie si patriotism, in care spiritul de dreptate, echitate, dragoste de neam si tar� se reg�seste in forma cea mai pur� si neviciat� de interesele, conjucturile si compromisurile de mai tarziu. Istoria national� demonstreaz� cu prisosint� aceste aspecte ale tineretului, iar pentru a ilustra afirmatia, este suficient s� ne referim la generatia pasoptist� sau generatia de la 22. Pe acest fond se realizeaz� orientarea religioas� si politic�, care il pot face pe tan�r simpatizant, opozant sau intolerant, orientare care tine de ceea ce societatea ofer� tan�rului in perioada cand se formeaz�. O dominant� in comportamentul adolescentului devine preocuparea pentru realizarea sa in plan personal sub aspectul existentei, carierei si familiei. Aceasta presupune un plan pentru independenta economic�, separarea de familie de origine si initierea unei intimit�ti pe care in general o vede des�varsit� in cadrul si numai in cadrul familiei. Este o tendint� natural�, imperativ�, bazat� pe resorturi biologice (selectia nerational�, selectia sexual�, dragostea sexual�), care des�varsesc chemarea biologic� in finalitatea ei (N. C. Paulescu). Nu rareori contextul social, pornind de la familie si atingand cercuri mai largi, pot exercita o presiune pozitiv� sau negativ� ce pot dezechilibra evolutia normal� a unui cuplu pe cale de a se constitui intr-o tan�r� familie ca tendint� fireasc� a evolutiei individului. Mai mult, atacurile neintrerupte la adresa c�s�toriei si familiei practicate cu asiduitate ast�zi de asociatii si structuri transsexuale nu fac decat s� bulverseze viziunea tan�rului asupra viitorului s�u si al familiei. Cu toate acestea, formarea familiei r�mane o preocupare dominant� a adolescentului aflat in etapa adolescentei tarzii. �ns�si traditia noastr� (si nu numai) a consacrat aceast� preocupare, insotind parcursul tinerei generatii in drumul ei c�tre viata de familie cu numeroase obiceiuri si datini: insur�titul, infart�titul, sez�torile, cetele de fl�c�i, cetele de fete, fata de m�ritat, fl�c�ul de insurat, toate acestea cu o puternic� conotatie educativ�. �n cadrul acestor obiceiuri, c�s�toria ocup� un rol central, se bucur� de protectia si solidaritatea de grup pentru c� este considerat� ca etap� semnificativ� intre cele dou� momente cardinale ale existentei: nasterea si moartea, toate trei evenimente cu conotatie strict familial�. Asa incat, f�r� familia bazat� pe resorturile naturale care concur� la formarea ei, nu se poate imagina societatea si evolutia ei. Dac� latura biologic� a familiei se reg�seste ca o constant� in evolutia istoric� a familiei, latura social� s-a modificat in timp, in strans� corelatie cu gradul de cultur�, civilizatie si progres economico-social al societ�tii umane in general. Astfel, rolurile ierarhice in cadrul familiei s-au modificat fat� de societatea traditional�, coabitarea celor trei generatii (p�rinti, copii, bunici) se intalneste foarte rar, iar integrarea social� a femeii este o realitate care a schimbat intrucatva raporturile familiale.

– continuare �n num�rul viitor –

* Valeriu Lupu – doctor �n stiinte medicale