TRADITII SI OBICEIURI DE NASTEREA MAICII DOMNULUI

� Prima s�rb�toare important� din cursul Noului An Bisericesc �nceput la data de 1 septembrie, Nasterea Maicii Domnului, s�rb�torit� �n fiecare an la data de 8 septembrie, numit� �n popor Sf�nta M�rie Mic�, aminteste de evenimentul religios al nasterii N�sc�toarei de Dumnezeu, care s-a petrecut �n mod miraculos.

P�rintii Maicii Domnului, Ioachim, descendent al unui neam �mp�r�tesc, si Ana, descendent� din neamul lui David, oameni cu credint� �n Dumnezeu, trecuti de prima tinerete, tr�iau cu speranta c� Dumnezeu le va binecuv�nta casa cu un prunc. Pentru c� nu aveau copii, p�rintii ei, erau def�imati si huliti si ironizati de oamenii din comunitatea �n care tr�iau, lipsa urmasilor fiind considerat� un blestem din partea lui Dumnezeu. Mai mult, traditia spune c� Marele Preot de la Templu a refuzat public jertfa lor, numindu-i blestemati, c� nu aveau copii. Ioachim se roag� lui Dumnezeu �n munti timp de 40 de zile iar femeia lui, stearp� si neroditoare, �n gr�din�, s� le dea rod sf�nt p�ntecelui. Ana i-a promis lui Dumnezeu c�, dac� acesta le d�ruieste copilul mult asteptat, pruncul va fi �nchinat Tat�lui ceresc, s� slujeasc� �n biseric�.

Arhanghelul Gavriil s-a ar�tat pe r�nd celor doi soti, spun�ndu-le c� rug�ciunea lor a fost ascultat�. Ioachim a aflat primul despre binecuv�ntarea d�ruit� lor de Dumnezeu, dup� care a fost vestit� Ana: �C�ci iat� vei z�misli si vei naste pe fiica cea binecuv�ntat� ceea ce a fost mai �nainte de nastere fecioar�, �ntru nastere fecioar� si dup� nastere fecioar�, si totdeauna fecioar�, cu mintea, cu sufletul si cu trupul de-a pururea feciorelnic, prin care se va da m�ntuire lumii. Si se va numi Maria�.

Dup� unele traditii populare, Ana ar fi r�mas �ns�rcinat� mirosind sau s�rut�nd o frunz� de p�r sau o floare, credint� care avea s� genereze si sintagma copil din flori pentru nasterea nelegitim�. Pentru a-i multumi lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a ar�tat-o, de la v�rsta de trei ani si p�n� c�nd a �mplinit nou� ani, Maria lor a fost dus� la Templu.

�n traditia popular� intervalul 7- 9 septembrie este cunoscut sub denumirea de �zilele sacre� sau cercurile Sfintei M�rii si care reprezint� hotarul astronomic dintre var� si toamn�. Este ziua �n care unele p�s�ri precum r�ndunelele �si preg�tesc c�l�toria spre t�rile calde, iar g�zele si reptilele se retrag �n p�m�nt, �nsp�im�ntate de vremea tot mai rece. Acesta este semnalul pentru s�teni s� �nceap� sem�natul gr�ului, secarei si orzului, culesul viilor si a altor activit�ti agricole legate de sporul comunit�tii unde se �mplineste aceast� datin�. Se practic� si �b�tutul� nucilor, pentru ca recolta lor s� fie bogat� si �n anul viitor. Se jupoaie coaj� de pe trunchiul ulmilor, urm�nd ca fibrele copacului s� fie p�strate pentru legarea vitei de vie, �n prim�var�.
Se culeg si ultimele plante si fructe de leac, ce vor fi p�strate �n farmacia casei pentru s�n�tate. Dup� aceast� zi plantele nu mai sunt bune de leac si �si pierd puterile t�m�duitoare. Totodat� vremea �ncepe s� se strice, devenind capricioas� si mai r�coroas�, cum se �nt�mpl� �n fiecare toamn� l�sat� de la Dumnezeu.
Pe 8 septembrie se evita cusutul, mersul cu spatele, tunsul p�rului, aprinsul focul �n vatr� si nici s� se m�n�nce ceva g�tit la foc, c� nu care cumva oamenii s� atrag� asupra lor ghinionul si boli ce poceste fata. Din ajunul s�rb�torii, fata nem�ritat� poart� �n timpul acestei s�rb�tori frunze de n�valnic �n s�n pentru a se m�rita mai repede.

�n traditiile populare rom�nesti, din ziua Nasterii Maicii Domnului nu se mai poart� p�l�rie. De unde si zicala �A trecut Sunta Marie/De-acum se spurc� c�inii-n p�l�rie�. Vor fi puse la p�strare p�n� la Sf�ntul Gheorghe si �n locul lor vor purta c�ciuli.
Totodat�, femeile care vor s� nasc� usor este bine s� se roage Fecioarei Maria si Sfintilor Ioachim si Ana, pr�znuiti �n ziua de 9 septembrie, pentru �dezlegare usoar� a p�ntecului�.
Traditia popular� spune c� si aceste zile sacre trebuie cinstite prin rug�ciune, prin fapte bune si prin �mp�rtirea de ofrande s�racilor, pentru ca �n familia respectiv� s� se adune sporul si membrii familiei s� fie s�n�tosi p�n� la viitoarea recolt�.

Exist� obiceiul de a se aprinde candela la icoana Maicii Domnului, l�s�nd-o s� ard� acolo pe durata �ntregii s�rb�tori.
Peste 2,2 milioane de rom�ni �si serbeaz� onomastica duminic�, de s�rb�toarea Sfintei M�rii. Dintre femeile care �si serbeaz� onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poarta numele Marinela si alte 31.149 Mioara, 25.947 de femei au numele Marina, 25.447 se numesc Marilena, 10.834 Marioara, 1.685 M�riuca. Totodat� �si serbeaz� ziua si 310.751 de b�rbati care poart� numele Marian, 102.620 care se numesc Marin si 3.332 care au fost botezati Marinic�.
Acum este prilej de bucurie si se pot face ur�ri de bine si s�n�tate nicidecum pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului.
La multi ani tuturor ce poart� numele Maria si a derivatelor sale!

� Dan Horgan

Bibliografie:
– Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976.
– Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia 2001.
– Arthur Gorovei – �Credinti si superstitii ale poporului rom�n� Editura �Grai si Suflet – Cultura National� Bucuresti, 1995.
– Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom Iasi 1998.
– Gh. F. Ciausanu – �Superstitiile poporului rom�n� Editura Saeculum Bucureszi 2005.
– Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997.
– Ion Ghinoiu, �Panteonul rom�nesc� Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001.
– Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002.
– Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001.
– Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998.
– Narcisa Stiuc� – �S�rb�toarea noastr� cea de toate zilele�, Editura Cartea de Buzunar, 2006.
– Marcel Laptes – �Timpul si s�rb�torile t�ranului rom�n� , Editura Corvin, 2009.
– Romulus Vulc�nescu – �Mitologie Rom�n�, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985.
– Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni� Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001.
– Tony Brill – �Legendele rom�nilor, Editura Grai si suflet – Cultura national�, Bucuresti, 1994.
– Tudor Pamfile – �Mitologia rom�n�, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
– Tudor Pamfile -�S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997.
– Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.