Pret de cteva ore, peste 100 de asistente medicale si infirmiere au declansat un protest spontan si extrem de glgios, din cauza tierii unor sporuri salariale si ntreruperii acordrii tichetelor de mas. Nemulumitii au primit sprijinul conducerii Sindicatului Sanitas” si au cerut s intre la discutii cu managerul unittii sanitare, dar si cu primarul Dumitru Boros. Dup aproape dou ore de dezbateri, s-a ajuns la un consens: n luna august, nimeni nu se atinge de veniturile lor. n septembrie, rmne de vzut, ntruct situatia financiar a spitalului este dezastruas! Interesant este c managerul spitalului a spus c stie exact vinovatii pentru care s-a ajuns n aceast situatie: contractele extrem de paguboase ncheiate de unitate cu firmele care au preluat serviciile descentralizate (41% din totalul datoriilor spitalului), dar si efectuarea unor servicii medicale care nu pot fi decontate de Casa de Asigurri. La auzul acestora, protestatarii au cerut plngeri penale si tragerea la rspundere a vinovatilor, ruperea contractelor pguboase si internalizarea serviciilor n cauz. Din pcate, contractele n cauz sunt att de bine ticluite”, nct nu pot fi denuntate unilateral, iar concluzia managerului unittii spune totul: Fostul manager a semnat contractele n luna mai a acestui an, pentru o perioad de patru ani, si, imediat, a plecat de pe functie. Nu a prevzut si rezilierea lor unilateral, ci doar de comun acord. Asa c, nu avem ce face!”. Acestea fiind zise, spitalul local se afl n prezent ntr-o situatie critic: pericol urias de declasificare si, implicit, functionarea cu doar maximum patru sectii. Un obiectiv urmrit, spun protestatarii, de foarte mult vreme de anumite grupuri de interese. Ieri, prin oras a circulat un zvon referitor la demisia managerului Decusear, care ns nu s-a adeverit.
Personalul sanitar al spitalului a declansat protestul, ieri, in jurul orei 10.00. n total, peste 100 de angajati au venit fie din timpul liber, fie au intrerup lucrul, acolo unde s-a putut, pentru a contesta decizia conducerii unittii si a Consiliului de Administratie de a-i obliga, in primul rand, s presteze lunar cinci ture de noapte, in loc de trei, dac vor s fie pltiti suplimentar, si apoi pentru c nu li se dau niciun fel de explicatii in privint sistrii acordrii tichetelor de mas. Imediat, protestatarii au primit sprijinul sindicatuluii din care fac parte, Daniela Cltinici, presedintele ‘Sanitas’ Vaslui, fiind prezent la Barlad chiar de la debutul protestului spontan. Dup aproape o or de scandri glgioase si solicitri de intrare la discutii, la spital s-a deplasat insusi primarul orasului, Dumitru Boros, insotit de directorul executiv, Liviu Anghelut si seful Serviciului de investitii, Cezar Chiper. Din partea spitalului, au participat managerul Corneliu Decusear si medicul Gabriela Danis iar Consiliul de Administratie al unittii a fost reprezentat de presedintele Adrian Bobeic. Timp de aproape dou ore, nemultumitii si-au spus psurile in clubul spitalului, unde au primit explicatii aproape la toate problemele ridicate. Primarul Boros a fost ins cel care a moderat discutiile si care a incercat, atat cat sa putut, s tempereze spiritele, in special in momentele in care protestatarii au adus in discutie subiecte extrem de sensibile.
Datorii urase, interese la fel
Dou intrebri venite din sal au aprins si mai tare spiritele: ‘Domnule primar, unde ati mai auzit in tara asta spital privat in curtea spitalului de stat?’ si ‘De ce nu se internalizeaz serviciile, dac se stie c acestea aduc pierderi mari spitalului?’. Pe rand, rspunsurile au venit de la toti cei de la masa prezediului, ins decisiv au punctat primarul Boros si managerul Decusear. ‘n ultimnele luni, am analizat extrem de atent toat activitatea spitalului si am avut discutii inclusiv cu medicii. Vreau s v aduc la cunostint c am un intreg teanc de documente, cu concluziile trase. Sunt trei mari cauze pentru care s-a ajuns in aceast situatie financiar extrem de grav. n primul rand, in baza foilor de observatie, s-au contractat servicii cu Casa de Sntate ce nu pot fi decontatate, pentru c nu indeplinesc criteriile de validare. Pe urm, mai sunt servicii medicale efectuate, dar necontractate deloc, si nu in ultimul rand, vorbim de contracte pe serviciile descentralizate care sunt total nerentabile pentru unitate. Culmea, aceste contracte nici nu le putem denunta, pentru c au fost semnate in asa fel incat s nu poat fi reziliate decat cu acordul ambelor prti. Mai trebuie s stiti si c 41% (36 de miliarde lei vechi) din toat datoria spitalului, care este in prezent de peste 90 de miliarde lei vechi, este la cele trei firme care au preluat serviciile de imagistic medical, spltorie si blocul alimentar. Deci, de aici problemele financiare majore, care ne impiedic s mai dm tichete de mas si s mai pltim mult timp sporurile de noapte’, a spus managerul spitalului. La randul su, primarul Boros lea spus protestatarilor c, la recomandarea resedintelui Consiliului de Administratie, discutiile trebuie purtate mult mai aplicat, motiv pentru care inainte ca spitalul s ajung s fie declasificat, asa cum s-ar prefigura, chiar dac nimeni nu doreste, s se constituie o delegatie numeroas din partea angajatilor spitalului, indiferent c este vorba de medici sau asistente, infiermiere sau personal auxiliar, pentru o analiz ampl a tuturor factorilor de risc. ‘Nu putem avea secrete la locul de munc. Trebuie s spunem lucrurilor pe nume, toti. Asta este situatia si eu stiu doar atat: cine a gresit, s plteasc! Despre spitalul privat, v spun c s-au vandut acolo 600 de metri ptrati, pe vremea fostului primar, iar la acel moment doar eu si alti doi colegi din Consiliul Local am fost singurii care ne-am opus. Acum, am mai primit o solicitare de 1.600 de metri ptrati pentru acces la aceeasi cldire. Asa ceva nu cred c se va intampla. Pe urm, va trebui s conlucrm, s discutm cu totii, din nou, despre ce este de fcut in continuare pentru a preveni o eventual declasificare (strigte puternice de dezaprobare din sal, n.r.). Bnuiesc c stiti c asta este sinonim cu functionarea a doar patru sectii la nivelul intregului spital. Pan acum, primria a bgat in acest spital, in numai sase luni, peste 16 miliarde de lei vechi, cat nu a bgat niciodat. Problema este c nu mai avem bani, deci trebuie gsite alte solutii. Deocamdat, pentru c au fost deja fcute graficele pe august, asa cum ne-a informat doamna Cltinici, nu se vor face diminuri de venituri. n septembrie, ins, vom vedea’, a spus Boros. Cat de cat multumiti, protestatarii nu au renuntat ins la celelalte cereri, respectiv tragerea la rspundere a celor vinovati de declinul financiar al spitalului si la internalizarea serviciilor date acum pe mana unor firme care cpuseaz nejustificat, spun ei, bugetul unittii cu unicul scop de a-l declasifica.
