Judetul Vaslui va beneficia de cea mai mare investitie n sistemul de irigatii din ultimii 27 de ani. Pentru reabilitarea amenajrii Albita-Flciu, se vor investi nu mai putin de 6,5 milioane de euro. n acest an se va urca pe SEAP oferta pentru proiectare, ncepnd ca de la anul s fie demarate lucrrile. Vor fi modernizate cele patru statii de baz de pe rul Prut, vor fi reparate canalele de irigatii etc. Dup anul 1990, sistemul de irigatii care acoperea peste 30.000 de hectare a fost distrus sistematic.
n amenajarea de la Albita – Flciu, din judetul Vaslui, se va face cea mai mare investitie in moderizarea sistemului de irigatii. n cadrul Programului National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania, care dispune de o finantare total de un miliard de euro, in amenajarea Albita – Flciu se vor investi 6,5 milioane de euro. Anton Cezar, directorul Administratiei Nationale de mbunttiri Funciare (ANIF) Vaslui, a spus c pentru partea de proiectare sunt alocate sase miliarde de lei vechi, iar oferta de priectare va fi urcat pe SEAP in cursul acestui an. Din 2018, se vor incepe efectiv lucrrile de reabilitare a sistemului de irigatii din amenajare de pe malul raului Prut. n cadrul investitiilor se vor repara cele patru statii de baz, vor fi reabilitate canalele de irigatii etc. Vor fi schimbate pompele, motoarele, conductele, pentru c sunt foarte uzate. Toat amenajarea va fi renovat. Cele patru statii de pompare reversibil de pe raul Prut sunt cele de la Pognesti, cu patru pompe, statia de la Sratu, care este identic, Statia de la Bumbta si Statia de la Berezeni, care au fiecare in dotare cate trei pompe. Prin acest proiect vrem ca pompele de baz s le montm mai in interiorul raului, pentru c in perioadele secetoase rmanem fr ap. Comisia mixt romanomoldoveneasc care administreaz barajul de la Stanca Costesti este interesat de producerea curentului electric si nu de asigurarea apei pentru irigatii pe Prut, a spus Anton Cezar.
Bani pentru echipamente de udare
n paralel cu programul national de reabilitare a sistemului de irigatii, organizatiile utilizatorilor de ap pentru irigatii pot depune proiecte pentru finantare european pe Msura 43 din PNDR. Cu acesti bani, productorii agricoli pot s isi modernizaze pompele de punere sub presiune, antenele (conductele cu hidranti) de pe suprafata amenajat, s isi achizitioneze echipamente de udare etc. Avem deja patru cereri de la organizatiile care doresc s isi intocmeasc proiecte. Avem semnale c si celelalte asociatii vor s depun astfel de proiecte, a mai spus Anton Cezar. n prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt active 11 organizatii ale utilizatorilor de ap pentru irigatii. Din cele 11 organizatii, sapte sunt amplasate in amenajarea de irigatii Albita- Flciu, care deservesc o suprafat total de 15.926 hectare, trei sunt in Bazinul Hidrografic Barlad, cu o suprafat total de 995 hectare, si o amenajarea la Manjesti, cu o suprafat de 509 hectare.
Instalatiile de irigatii, devalizate
Dup anul 1990, la nivelul judetului Vaslui infrastructura destinat irigatiilor a fost in mare parte lsat in ruin, suprafetele udate restrangandu-se drastic. Dac in urm cu 27 de ani in agricultura local se puteau preta pentru irigatii peste 30.000 hectare, in prezent, apa mai ajunge s fie folosit pe numai 18.000 hectare. Cauzele care au condus la distrugerea instalatiilor si statiilor de pompare sunt multiple, dar cu un rezultat identic: dijmuirea drastic a productiilor agricole. n primul rand, unele sisteme zonale de irigatii au fost proiectate in mai multe trepte de pompare, cum este cazul statiilor de la Solesti si Cuibul Vulturilor. n conditiile preturilor mari la energia electric, instalatiile erau energofage, iar costurile pentru reabilitarea acestora nu aveau acoperire in cresterea produc – tivittii. Pe lang faptul c unele amenajri au fost dezvoltate pe suprafete mici, intre timp, multe parcele si-au schimbat destinatia initial. Spre exemplu, in cadrul statiilor de la Tcuta si Ciocani, populatia a trecut la pstorit, iar loturile agricole au devenit p – suni. Nu in ultimul rand, pe lang deficientele perioadei de tran – zitie, distrugerile in mas au dezafectat instalatiile de irigatii. n timp, s-a furat pe rupte, de la dale de beton, motoare electrice si alte componente, pan la conductele magistrale de sub pmant.
