Un pensionar are nevoie lunar de 268 lei pentru asigurarea cosului alimentar. Pentru ca un btrn s triasc, un btrn are nevoie de cteva ou, putin peste si cteva kilograme de carne, potrivit calculului Institutului pentru Calitatea Vietii. Problema este c foarte multi pensionari din judetul Vaslui nu si permit s aloce aceast sum pentru mncare, iar cosul alimentar zilnic calculat de autoritti rmne mai mult gol. Plata utilittilor, unde persoanele de vsta a treia se remarc prin corectitudine, costul mare al medicamentelor si alte cheltuieli de strict necesitate i condamn pe multi la foame.
Institutul pentru Cercetarea Calittii Vietii a calculat care este cosul alimentar necesar unui pensionar pentru a supravietui. n total, pentru o singur lun, un btran are nevoie de 268,61 de lei pentru a-si asigura caloriile pentru un trai de subzistent. Chiar dac cercetarea este fcut la nivelul preturilor practicate pe pietele din Bucuresti, in general, costul produselor alimentare din tar nu este cu mult diferit. n aceast sum care asigur supravietuirea au fost incluse necesarul lunar de fin si produse din fin (12,9 kilograme), cartofi (6 kilograme), carne (4,7 kilograme), lapte (10,4 litri), zahr, ciololat (1,4 kilograme), ou (23 de bucti) peste (0,5 kilograme), orez (0,8 kilograme) etc. Ioan Stamate, presedintele Federatiei Nationale a Pensionarilor Filiala Vaslui, spune c cei mai multi pensionari din judetul Vaslui nu pot aloca suma de 268 de lei procurrii produselor alimentare mentionate. ‘Nu are omul bani, nu isi permite s acopere acest necesar de alimente. Trebuie s ne gandim c mai are de pltit apa, gazele naturale, salubritatea, curentul electric si alte nevoi. Dac ai o retet mai scump, trebuie s te imprumuti de la copii sau de la cunoscuti. n cazul pensionarilor singuri, situatia este si mai grea. n mod clar, din actualele pensii nu ajung banii pentru cosul minim de consum. Dar poate omul vrea s mnance ceva mai bun, sau mai mult… atunci, ce face?! Ar trebuie ca pensia minim s fie de 1.000 lei, si atunci ar avea toti pensionarii cu ce tri’, a spus Ioan Stamate.
Pensionari saraci
Din cei 102.278 pensionari din judetul Vaslui, un numr de 30.300 de persoane primesc pensii mai mici de 520 lei. Pentru a putea incasa integral pensia minim garantat, statul le acord la pensie restul sumei pan la nivelul de 520 lei. La polul opus, se afl 85 de pensionari de lux, cea mai mare pensie ridicandu-se la suma de 16.368 lei. Potrivit datelor Casei Judetene de Pensii Vaslui, tabloul pensiilor incasate in judet arat astfel: 1.543 pensii mai mari de 2.000 lei, 16.640 de pensii cuprinse intre 1.100 -2.000 lei, in timp ce 84.095 pensionari au pensii mai mici de 1.100 lei. Veniturile mici de care dispun pensionarii se reflect in numrul mare de persoane care se imprumut la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Vaslui. n luna martie, institutia a acordat imprumuturi aproape cat in primele dou luni ale anului. Un numr de 117 btrani au luat credite in valoare de 618.300 lei, media unui imprumut pe fiecare membru fiind de circa 3.900 lei. Tudorache Caloian, presedintele CARP Vaslui, spune c cele mai mici credite sunt in jur de 100 lei, iar cele mai mari, intre 2.500 – 5.000 de lei. ‘Pensiile sunt foarte mici, in jur de 500 lei dup 35 de ani de munc. Rmai mut! Acordm zeci de credite zilnic. Asta este situatia. Ti-e groaz! Un procent de 80% din pensonari au pensiile sub 800 de lei’, a spus Tudorache Caloian.
Pensionari pe banda rulanta
La 1 ianuarie 2015, populatia Romaniei, dup domiciliu, era de 22,28 milioane de persoane. Ca si in alte tri ale Uniunii Europene, in ultimii ani, ponderea populatiei varstnice (60 de ani si peste) a devansat-o pe cea a populatiei tinere (16,5% fat de 16,3%). Fenomentul migratiei a influentat negativ piata muncii prin reducerea ponderii populatiei active si a fcut s se produc o presiune tot mai mare asupra celei rmase. n aceast situatie, sistemul de pensii din Romania s-a deteriorat continuu si nu le asigur pensionarilor o pensie pentru un trai decent. La aceast situatie au contribuit si msurile economice luate de guvernele de dup anul 1989. Au fost inchise mii de unitti economice, salariatii respectivi intrand in somaj sau pensionandu-se anticipat (spre exemplu, numai in anul 1990 au fost pensionati peste 500.000 de salariati, in afara celor aproape 100.000 pensionati la termen). Dac in anul 1990 persoanele in varst reprezentau 10,3% din totalul populatiei, in 2005, numrul acestora depsea 20,5%, estimandu-se c in anul 2023 procentul va ajunge la 22,3%.
de ce nu introduceti un buton (functional) pentru ‘print’ ?!