La nceput de februarie, se srbtoreste ntmpinarea Domnului sau Stretenia; Stretenia ghetii; Filipii de Iarn; Martinii de Iarn; Ziua ursului (Martinul cel mare); Trcolitul viilor. n aceast zi, 2 februarie, biserica srbtoreste un eveniment important din viata pmnteasc a Domnului nostru Iisus Hristos, srbtoarea numit ntmpinarea Domnului” una din srbtorile crestine domnesti n amintirea ntmpinrii Pruncului Iisus de ctre dreptul Simeon.
Srbtoarea a fost instituit in Palestina prin secolele III-IV. Prima mentiune a srbtorii in cauz este un memoriu de cltorie a pelerinului Egerie, care a participat la marcarea zilei ntampinrii Domnului la Ierusalim in anul 382. Dup 40 de zile de la nasterea Sa, Pruncul Sfant a fost dus la Templul Ierusalimului, centrul vietii religioase a natiunii. Dup legea lui Moise femeia care a nscut un prunc de parte brbteasc nu avea voie s intre in Templul domnului timp de 40 de zile. La implinirea acestora, mama venea cu fiul la Templu si aducea jertf Domnului un miel sau un porumbel pentru sacrificiul purificrii. Prea Sfanta Fecioar, Maica Domnului, nu avea nevoie de purificare deoarece ea a nscut fr stricciune pe Izvorul Curtiei si Sfinteniei. Cu toate acestea, ea s-a supus cu smerenie legii timpului. La baza acestei srbtori stau dou componente importante mitice, care au evoluat, trecand din era pgan la cea crestin si ajungand pan in zilele noastre. Este vorba intai de toate de intalnirea (la inceput in pganism) intre cele dou anotimpuri personificate – iarna si primvara, care a devenit in crestinism srbtoarea ntampinrii Domnului, consacrat primirii pruncului Iisus de ctre btranul evlavios, dreptul si temtorul de Dumnezeu Simeon la templul din Ierusalim; iar in cel de-al doilea rand, ritualul pgan al purificrii cu foc si ap, care a devenit in crestinism curtirea Maicii Domnului in cea de-a 40- ea zi dup nasterea lui Iisus, la templul din Ierusalim. Ideea intalnirii celor dou anotim – puri st la baza formelor denumirii populare a srbtorii denumit Stretenia, Stratenia s.a. Termenul provine din sla – vona veche vstrecea’ – intalnire, intam – pi nare. Cuvantul slav a evoluat apro xim a – tiv astfel: vstrecea – vstrecenie – stratenie. Trebuie s mentionm si ce de-a doua component a Streteniei – srbtoarea roman a purificrii. La romani in februarie – luna premergtoare Anului Nou (cand acesta se marca la 1 martie) – era timpul purificrii, ispsirii pcatelor, in preajma inceputului lucrrilor in camp; purificarea se fcea cu ajutorul focului si apei. n procesul formrii mitologiei crestine ideea intalnirii imaginare a iernii cu primvara, fiind completat cu traditia pagin a purificrii (la romani) si totodat cu vechile srbtori ale ursilor, lupilor din preajma primverii s-au transformat treptat in srbtoarea crestin a ntimpinrii Domnului. Astfel este edificator faptul, c denumirile populare de astzi ale srbtorii ntimpinrii Domnului la catolici contin si cuvantul luminare: Curtirea Maicii Domnului cu lumanri, Srbtoarea luminrilor s. a. Deci ritualurile de folosirea a focului si apei in pganism au devenit, in era crestin, traditii bisericesti cu lumanri aprinse, cu agheasm. Se consider c luminrile aprinse in ziua srbtorii ntimpinrii Domnului vindec de boli si necazuri, cu ele sunt binecuvantati tinerii cstoriti etc. Pstrand traditiile vechi si astzi in ziua de Stretenie la biseric se face agheasm, se oficiaz servicii divine, la care enoriasii stau cu lumanri aprinse in maini, pe care apoi le pstreaz, aprinzandu-le la diferite ocazii. Dup slujba din biseric crestinii cumpr luminri pe care le sfintesc si le druiesc unul altuia, pentru sntate, lumanare si in semn de binecuvantare. ntampinarea Domnului sau Stretenia este, prin traditie, ziua cand se intampin iarna cu primvara si cand, prin intermediul ursului, care iese atunci din barlog, se pot face previziuni meteorologice importante. n acest sens, se desfsurau si ceremoniile de propitiere pentru rodul viilor (Tarcolitul viilor). Dac isi stric ursul barlogul su, in aceast zi, cu toate c afar e frig, primvara este aproape; dac el iese afar in aceast zi, ins intr din nou in barlog, cu toate c afar este frumos, va fi inc iarn. Ursul in aceast zi iese din pestera sa afar si joac jur-imprejur si, dac este soare si-si vede umbra, atunci se bag in barlog si nu iese, ci mai doarme inc sase sptmani, cci chiar atat mai tine iarna; iar dac nu-si vede umbra, atunci rmane afar si iarna se intrerupe. Pe lang srbtoarea ursului, o mai putem mentiona si pe cea a boului. Nu este vorba numai de protectia deosebit pe care trebuia s o primeasc pentru a nu fi atacat de urs sau lup. n vederea apropiatelor munci ale campului, vitele cornute erau hrnite direct din mainile oamenilor, nu cu furca, ca un semn al respectului fat de ele. Atunci erau reiterate vechi functii fertilizatoare ‘unde calc boul, izvorste apa’ si oraculare dac bea boul ap in urma lui, iarna va trece iar anul va fi mnos iar dac boul bea apa ce curge din strasin, anul va fi mai srac pentru albine si oi ‘. n traditia popular se spune c dac boul sau vaca bea ap in acea zi din urma lui, este un semn c trece iarna iar anul va fi mnos. Martinii de Iarn, trei la numr, cad totdeauna patruzeci de zile dup Crciun, astfel incat cel de mijloc, numit si Martinul cel mare’, cade totdeauna de ntampinarea Domnului’. Martinii se serbeaz cu nelucrare contra lupilor cci ei in acea zi se imperecheaz. Cine lucreaz in aceast srbtoare cade in boal si i se stramb gura, mainile si picioarele. Se zice c cine n-a tinut l-a intampinat diavolul si a zcut mult timp. Stretenia se tine pentru sntatea copiilor si pentru sporul casei pentru a feri oamenii de foc, de opreal si de inec. Se tine ca s fereasc campul de lcuste si insecte duntoare. Nu se taie cu foarfecul, din cauza gandacilor forfecari. De Stretenie nu se mtur casa pentru ca psrile s fie sntoase, stupii productivi si s fie belsug in cas. Pentru srbtoarea Streteniei nume care simbolizeaz o divinitate mitic popular la fel ca si baba Odochia, care, dup capriciile si firea ei schimbtoare, contradictorie (specifice pentru inceput de februarie), stabileste caracterul vremii. n traditia popular se spune c dac trece Stretenia peste ap dezghetat, atunci se manie si-si face pod de gheat peste dansa ca s treac dand viscol si ger asa de mare c ingheat toate apele. Iar dac trece Stretenia iar pe ap se afl gheat, atunci e semn c are s fie cald. Dac Stretenia gseste pmantul fr zpad si gheat, apoi numaidecat a doua zi trebuie s ning si s fie ger, dac ins este zpad, apoi atunci de la Stretenie inainte incepe timpul primvratic si al cldurii. n aceast zi se intampin iarna cu vara si se iau la lupt. Vara zice c de acum iarna s se duc, c vine ea, dar iarna nu se d si se lupt. Astfel stenii au deprins multe semne privind timpul si rodul anului curent. Atunci, cand soarele este tot mai sus pe cer si noaptea e tot mai mic, incepe a se cltori iarna. Dac in aceast zi este cald si vremea moale, atunci va fi vara clduroas si imbelsugat; iar dac in aceast zi e frig, ger sau viscol, atunci vara va fi friguroas si neroditoare. Dac-i senin si frumos in aceast zi, va rodi graul; dac-i posomorat, pacl, nu se seamn mult grau, crezand c nu se face. Dac la Stretenie e zi frumoas, atunci pan la Sfantul Gheorghe tot asa va fi, iar dac numai dimineata e frumoas atunci vremea va fi rea. Iubiti cititori, s sperm c de ntampinarea Domnului ursul nu se va speria de umbra lui.
Dan Horgan
