Botezul Domnului sau Boboteaza, celebrat cu drag de crestini, a doua srbtoare din ciclul zilelor de mare srbtoare ale noului an, celebrat n ziua de 6 ianuarie, este srbtoarea care marcheaz purificarea prin ap, lustratia general ce urmeaz n urma alungrii tuturor fortelor ostile si malefice, apropierea sfrsitul zilelor nfrigurate, dar si al srbtorilor de iarn si totodat, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos.
Semnificand botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului de ctre Sf. Ioan Boteztorul srbtoarea in ciuda vechimii este legat prin semnificatie, simboluri mistice crestine si pgane de traditii si obiceiuri frumoase prin ineditul lor si semnificatia profund ce a fost pstrat acestei srbtori de ctre crestinii ortodocsi, cat si cei catolici care are darul de a umple sufletul oamenilor cu dragoste si s alunge spiritele rele. Domnul nostru Iisus Hristos, dup intoarcerea sa din Egipt, vietuia in Galileea, in cetatea sa Nazaret, unde crescuse, tinuindu-si inaintea oamenilor puterea si intelepciunea Dumnezeirii Sale pan la varsta de treizeci de ani, pentru c nu era ingduit cuiva dintre iudei mai inainte de treizeci de ani s aib randuiala de dascl sau de preot. Apoi implinindu-se cei treizeci de ani si venind vremea dumnezeiestii Lui artri, a fost cuvantul lui Dumnezeu ctre Ioan, fiul lui Zaharia, in pustie, trimitindu-l pe el ca s se boteze cu ap’. Deci ascultand Ioan cuvantul lui Dumnezeu, a venit in prtile Iordanului, propovduind botezul pocintei, pentru iertarea pcatelor. Pe lang intelesurile sale crestine ins, Boboteaza are si o serie de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru. De Boboteaz se trag focuri de pusc si de pistoale, la biseric atunci cand ies preotii cu crucea spre a face agheasm, zicand c picioarele Mantuitorului au fost pe acea lespede ce se afl in apa Iordanului, pe care era fcut zapisul de greseala lui Adam. Si cand a clcat Mantuitorul pe ea, a pocnit, cum se aud pustile acum la noi. Se spune c atunci cand Ioan Boteztorul a venit la rau ca s boteze Domnului Iisus Hristos, ca cel ce a luat asupra Sa pcatele a toat lumea, diavolii au venit cat frunz si iarb, trsnind si pocnind pe apa Iordanului, c se auzea cine stie de unde zgomotul, pentru a intrerupe ceremonia Botezului. Dar Dumnezeu a randuit ca preotii s citeasc si s sfinteasc apa, iar cand au inceput oamenii a impusca si-a striga Chiraleisa’, termen ce provine din neo-greac insemnand Doamne, miluieste!’ gheata s-a rupt sub diavoli si cu totii au czut in ap si sau inecat; de aceea acum nu mai sunt asa de multi. Pe cei care au mai rmas ii omoar Sf. Ilie cu tunul, iar la om nu mai au voie sa vin. La Boboteaz, cand cufund preotul crucea in ap, toti dracii ies din ape si rtcesc pe campuri pustii pan ce trece sfintirea apelor. Si nimeni nu-i vede, afar doar de lupi, care se iau dup dansii si unde-i ajung, acolo ii si omoar. Din cauza aceasta se spune in popor c nu e bine s se lase in ziua de Boboteaz rufe intinse la uscat, cci se crede c, atunci cand se impusc din pusti, in decursul sfintirii, precum si cand strig oamenii dup sfintirea apei Chiraleisa’ omul capt putere, se simte mai tare si mai cu curaj pe cand Ucig-l-Crucea, fiarele slbatice si toate blestemele de pe oameni se imprstie, se refugiaz la locasurile lor prin pdure, anul rmanand curat pan la Sf. Andrei, cand fiarele slbatice revin si rman pan la Crciun cand le alung din nou bietii cu colindele, cu pocnetele de bice si cu plugusorul. De mult la Botezul Domnului se fcea copc pe garl, ca si azi, iar Vod mergea cu alai la marginea apei ca si astzi. Dup ce crucea era cufundat in ap, doi sau mai multi oameni se aruncau dup dansa. Cine o prindea, acela cpta bacsis bun de la Vod. Cei ce se aruncau erau din cei bolnviciosi. Dup ce scoteau crucea din ap, se insntoseau. Si astzi se mai arunc tinerii mai curajosi in ap dup cruce. Din momentul in care preotii sfintesc apa, atunci toate apele, curgtoare sau stttoare, rman sfintite, timp de dou sptmani, in unele zone se spune c chiar si sase sptmani. n seara de 6 spre 7 ianuarie se strang mai multi tineri in fata bisericii si se pregtesc de iordnit. Apoi a doua zi de dimineat, tinerii clare pe cai frumos impodobiti purtand in maini un steag, merg pe la casele oamenilor, botezand steagul cu apa din fantan. Unul din tineri, si anume conductorul, care pe alocuri poart numele de pop, duce cldrusa cu agheasm, in care-si strang banii, iar ajutoarele din alai poart unul sculetul de tmaie si legtura de busuioc, de care este legat un clopotel, cu care iordnesc’ pe oameni, si un altul, sau mai multi dac satul e mare, poart o tepus de lemn, pe care vor strange bucti de carne. Dup ce stropeau casa cu ap si aruncau tmaie pe acoperis, rosteau o urare de belsug si prosperitate: Cum aruncm apa, Asa s fie holda bogat.’ Dup ce sfintesc si apa din fantan, cant Iordanul, aceleasi cuvinte pe care le rosteste preotul in ajunul Bobotezei, boteaz cu busuiocul pe toti membrii familiei, cu ap sfintit pe cap, iar dup aceea, luandu-i pe toti de-a randul in brate, ii ridic in sus de trei ori rostind: n Iordan, botezandu-te / Domnul, cu crucea lui cea sfant/ La anul s fie / An mai bogat / Mult mai curat.’ Dup care inconjur stropind cu agheasm casa, grajdurile si alte acareturi, pentru a nu se apropia serpii. n unele locuri stpanul casei, dac se simte puternic, cere cpeteniei s i se aduc un iordnitor a se lupta cu el. Prin lupta cu iordnitorii, gazda se fcea mai tare, dobandind putere, cci se credea c in lupta cu iordnitorul, in timpul luptei, este ajutat de Sf. Ioan. Spre sear tinerii se adun la marginea satului pentru o intrecere de cai sau incurarea’ lor. n felul acesta se aflau caii iuti sau lenesi dup care fac apoi o parad prin tot satul. Ionii si Ioanele, iordnitorii, ii duc in brate cu de-a sila la garl sau la fantan ca s-i scalde iar in unele prti se adun in aceast zi bietii si fetele anume la fantani, unde le toarn cu ciutura ap in cap celor care vin la fantan dup ap. Sunt iertati doar cei ce le druiesc cate ceva. n noaptea de Boboteaz gospodarii de la sate scot mesele in curte, lang fantan, unde mnanc, joac, chiuie si se veselesc. n nordul trii era mai inainte datin ca tineretul s aprind un foc mare ritualic, din paie. crengi si frunze uscate pregtite dinainte. Cand flcrile focului se inltau tinerii prindeau a juca hora in jurul lui ca apoi s sar pe deasupra flcrilor. Focului acesta, ca si jucatul ritualic imprejurul lui se numeau Ardeasca’ si este o parte component a unor ritualuri magice de imbrbtare’ a soarelui in drumul lui spre anotimpul clduros, ritualuri ce se regsesc, in ceremonialul Lsatului de Sec. Este obiceiul, ca de la acel foc, s fie aprinse si arse partial niste bucti de carpe, care ulterior se pstreaz, in speranta c ar fi bune de leac, afumandu-se cu ele la nevoie cei ce sufer de vtmtur si de dureri de urechi. Totodat pentru evitarea bolilor de urechi, de la Boboteaz, nu se mai spune Plugusorul si nici colinde. Femeile fac o turt de cenus frmantat cu agheasm si o pstreaz pentru tot anul, spre a sfinti cu ea vasele care s-ar intampla s se spurce in cursul anului. n timpul slujbei de sfintirii apelor, stenii de la mic la mare, se splau cu ap de rau in credinta c astfel vor fi rumeni si sntosi tot anul. n ziua de Boboteaz se botez cu agheasm smanta de pus sub brazd iar cine isi stropeste cu agheasm pusca, va avea succes la vantoare. De Boboteaz, unii oameni iau o man de grau si-l arunc in pod, zicand: S dea Dumnezeu s creasc graul asa de mare ca pan in pod’. La Boboteaz se deschide cerul si ingerul pzitor ii spune celui de insurat sau celei de mritat incotro ii va fi norocul. Se spune c dac de Boboteaz, dimineata, inainte de sfintirea apei, un flcu sau o fat se impiedic, alunec si cade, acea persoan se va cstori in acel an. Dac o fat vede mai intai, printre flcii ce se duc sau se intorc de la sfintirea apei, pe unul clare pe un cal alb, e semn c se va mrita in cislegile acelea sau in anul acela. Acum este semnalul ca flcii s mearg pe la casele fetelor de mritat in petit. n ziua de Boboteaz, fetele vor s fie stropite cu agheasm in credinta c imprstie popa cu busuiocul petitorii in toate prtile. n aceast zi sunt interzise certurile in cas, vorbele urate, sudlmile si drcuirile si nu se d nimic cu imprumut. n ziua de Boboteaz, credinta popular spune cum c mamele care au avut nenorocirea s nasc copilul mort sau crora le-au murit copiii mai inainte de a fi fost botezati, pentru a nu li se transforma copiii in moroi, iau agheasm si se duc impreun cu preotul si toarn peste mormantul acelor copii, ca s ii boteze, numindu-i numai Ion sau Ioana in credinta c, dac vor urma trei ani la rand, acest ritual la Boboteaz, pot fi socotiti botezati si trecut in randul celorlalti crestini morti. Alt aspect important al srbtorii, avand aceeasi imagine, de granit temporal intre dou anotimpuri deschiderea cerurilor’, este sustinut de numeroase credinte populare din domeniul meteoro – logiei: previziunile se bazeaz tocmai pe existenta acestui moment de cotitur, pe intoarcerea ctre anotimpul clduros. Dac dimineata de Boboteaz va fi promoroac si sunt turturi pe la stresini, primvara va fi timpurie si frumoas iar in cursul zilei de va fi vreme frumoas are s fie belsug si sntate. n ziua de Boboteaz crivtul de va sufla cu putere, va fi un an imbelsugat. Dac vremea la Boboteaz este geroas, dup iesirea cu Iordanul se va inmuia iar dac vremea a fost bland, se va inspri. n traditia popular se spune c pan la Boboteaz e dricul iernii, de la Boboteaz crap gerul iar iarna e pe duc. n popor se spune c: Dac am dat Boboteaza la spate, nu-mi mai este fric de iarn, am pus mana pe primvar!’
Dan Horgan
