TRADITII SI OBICEIURI DE SFRSIT DE AN

Strmutarea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie a antrenat si decalarea ritualurilor practicate n traditia popular de sfrsit si nceput de an, respectiv ceremonialul ngroprii Anului Vechi si zorii celui nou. Ceremonial ce este primit cu mare bucurie n rnduiala popular deoarece la 1 ianuarie este celebrat si un sfnt, Sf. Vasile numit popular Fratele Crciunului sau Crciunul Mic, srbtoare mult mai mic n comparatie cu Crciunul.

n popor, noaptea de Anul Nou, ajunul Sf. Vasile, este marcat de numeroase practici si obiceiuri cu caracter meteorologic, oracular; premarital, agricol, si care se prelungeste pan a doua zi, aceste dou zile fiind puse sub patronajul magiei ‘zilei dintai’ a anului, neavand intinderea practicilor din Ajun, Plugusorul, Plugul cel Mare continu, cu un grad mai mare de acte magice si de prevestire a viitoarelor recolte, ritualuri ce difer de cele de sfarsit de an pentru c se spune c la inceputul anului e altceva decat ce a fost la sfarsit iar inceputul intotdeauna schimb tot ce-a fost si incep alte rosturi. Datinile spun c in ajun de An Nou cerul s-ar deschide intr-o secund de trei ori, iar inuntru se vede o lumin foarte mare si pe bunul Dumnezeu stand la mas cu lumanri si multi sfinti imprejur si uitandu-se in jos la muritorii de rand. Atunci se spune c toate apele se prefac in vin. Dar aceast aparitie poate fi vzut doar de cei care sunt curati la inim sau de copiii pan in sapte ani. Legendele populare spun c Sf. Ioan ar fi vzut adesea cerul deschis si pe insusi Dumnezeu tinand in man tunetul, sub forma unui bici impodobit cu flori cu care blagosloveste lumea. Astfel oranduieste cum vor fi recoltele, cine va veni pe lume sau cine va pieri. n noaptea spre Sf. Vasile ca si in Ajun de Crciun, vitele ar putea vorbi si cine st la pand nevzut le poate auzi. n ziua de An Nou, bietii mai mici construiesc un plug mic de lemn, aidoma dup cel mare. Coarnele plugului se impodobesc cu ciucuri de diferite mrimi si culori, dar si un clopotel. Ei umbl in cete de cate trei, din cas in cas, urand an mnos. Unul din copii, numit plugar, poart plugul. Altul, numit mantor, pocneste din bici, iar cellalt, numit iap, poart traista unde va strange covrigii cptati. Tot el poart o ramur cu dou crcute, sub forma coarnelor de la plug, impodobit cu o batist frumos colorat de care atarn un clopotel de alam. Sunand din clopotel la fereastra casei si rostind Plugusorul, o poezie prin care se ureaz gazdei: Ziua de azi cu bine; Si-a de maine cu sntate; Si la var bucate; La multi ani! Cel care pocneste din bici afar spune: His, his; Plugusor cu doisprezece boi; n coad codlbei; n frunte strinei. Cate sindrili pe cas; Atitia galbeni la mas; Cate pietre la fantan; Atatea oale cu smantan; Cate pietre pe prund, Atatea oale cu unt. His, his, plugusor cu doisprezece boi! Copiii cu plugul cel mic umbl pan pe la orele 3-4, dup-amiaz, cand se porneste a umbla ceata de flcii cu plugul cel mare. Acestia pun la un plug dou sau trei perechi de cai sau boi, doi insi incalec, unul ii duce de cpstru, unul tine de coarnele plugului, un altul are o traist cu grunte iar toti ceilalti pocnesc din bice. Trag cu plugul o brazd pe dinaintea casei gazdei si seamn din traist grunte; unul ureaz si ceilalti pocnesc din bici. Cu plugul, in unele zone, se umbl numai pan se insereaz bine, apoi dup inserat, se porneste iarsi a umbla flcii cu colindul, ca in seara de Ajunul Crciunului. Colindul cu Vasilca sau Siva, obicei respectat de unele din etniile minoritare. Se colind cu o cptin de porc, impodobit cu panglici si mrgele colorate. Dup terminarea colindatului cu Vasilca, ceata se strange la o carcium, spre a chefui. Apoi se despart, nu inainte de a dezgti cptina si luandu-si fiecare ce-a pus ca decor, iar cptina este pregtit si consumat ritualic de toat ceata, in incheierea acestui obicei. Sorcova, colindele de Sf. Vasile se adreseaz cunoscutilor, celor apropiati, urandu-le acestora in principal sntate si putere de munc si sunt cele mai importante tipuri de texte magice rostite in aceast zi, avand si o mare valoare augural colectiv ce se adreseaz individual, unui gospodar anume, dar acelasi continut rostit repetitiv pentru toate gospodriile din sat. Sunt opinii c dac nu sunt urati si semnati in seara spre Anul Nou vor avea un an fr belsug. n paralel cu plugul tot acum se mai umbl cu capra si brezaia. nspre Anul Nou se las portile deschise, iar focul, o lumanare sau candel trebuie s rman aprinse, ca s poat intra norocul. n credinta popular, in ajun de Sf. Vasile pentru spor in noul an, flcii isi pun sub pern, o unealt din mestesugul su: croitorii cate un ac, degetar, at; cizmarii sul, calapod ori altceva; scolarii, cartea, creioane si alte asemenea lucruri. Fetele fac la fel ca flcii, punand sub pern un lucru fcut de mana lor. Astfel se crede c in felul acesta isi vor visa ursitul. n noaptea Anului Nou, in popor se fac previziuni meteorologice pentru a afla cum va fi timpul. Astfel se vor aseza dousprezece foi de ceap, cate una pentru fiecare lun, in care se presar putin sare pisat. n dimineata Anului Nou, care dintre foile de ceap are mai mult ap, se crede c acele luni vor fi ploioase, iar care foi vor fi uscate, acele luni vor fi secetoase. Foile de ceap, se pregtesc oracular, cate una pentru fiecare membru al familiei, in care se pune cate un bulgras de sare. Dac dimineata felia de ceap e cu ap, inseamn c cel cruia i-a fost destinat va avea un an bun iar fr ap un an mai putin bun. n ajunul Anului Nou se fac si teste despre cerealele ce vor rodi in anul viitor. ntr-o tav metalic se pun crbuni aprinsi, de aceiasi mrime, cate un crbune pentru fiecare tip de cereal semnat insemnand in dreptul crbunelui si felul de cereal; porumb, grau, secar etc. A doua zi dimineata se cerceteaz care dintre crbuni are mai mult cenus. Se va semn de acel fel de cereale a crei crbune a avut mai mult cenus, crezandu-se c in acel fel va rodi mult in anul viitor. De acel care are mai putin cenus, sau deloc, se va semna foarte putin pentru c va avea rod putin. n randuiala popular se spune c dac in noaptea de Anul Nou spre Sf. Vasile nu va bate vantul, cerul este luminos, stelele sunt lucitoare si lun plin tarinile vor rodi iar cand nu e lun plin, bate vantul si e innorat va fi un an mai srac, fr roade multe. Se spune c fata care va fura busuioc de la clopotul urtorilor in ajunul Sf. Vasile, seara, si dac se va spla cu el, va fi indrgit de flci. Busuiocul se va aseza oracular in partea de jos a colacului fantanei. Dac a doua zi busuiocul are promoroac, fata se va mrita in iarna aceea; iar de busuiocul este uscat, fata nu se va mrita atunci. Fetele aruncau in seara de An Nou boabe de canep in foc pentru a le creste prul frumos. Tot in foc fetele de mritat topesc plumb si il toarn in ap. Forma ce ia plumbul rcit in ap este tinut in fata unei surse de lumin. Proiectia umbrei ce o face plumbul pe perete este interpreteaz in fel si chip spunand c acesta este norocul lor. n seara spre Sfantul Vasile, fetele de mritat se adun la casa unde umbl ele obisnuit la seztoare, pentru vergel, aducand fiecare cate o cununit o verigut’, Toate cununitele se introduc intr-o cof cu ap. n timp ce una din ele invarteste cununitele din cof, cu un mnunchi de busuioc, celelalte cant: San- Vsiiu, Vsiiu, Unde te gsiiu, La vadu-bogat, Cine te-a legat? Petrea cu Ignat; D-mi, doamne, brbat! … La urm cantecului se rosteste: Sus, vere, drgut, Scoate-mi verigut!’ Mnunchiul de busuioc este scos afar, pentru a se vedea a cui verigut s-a prins de el. Ca in fiecare an in seara spre Sf. Vasile, la sate, mai multi flci si fete, se strang la casa unui om mai srac ori de mijloc. Dup ce s-au strans cu totii se tocmeste si un lutar, pe care il rspltesc fie cu bani, fie cu bucate din carne. Dup ce glumesc si vorbesc despre cate si mai cate, joac cate-o hor-dou pan cand obosesc, si se aseaz pe scaune in jurul unei mese. Apoi se incepe ghicitul. Pun in mijlocul odii o mas de lemn, pe care aseaz nou oale, fie noi, fie vechi, de diferite mrimi sub care aseaz diferite obiecte aduse de fete dinadins de acas: un ban, o oglind mic, mrgele (de la o fat), o bucat de paine, un inel, un crbune, un pieptene, o perie si un bt de lemn legat jur-imprejur cu pr de porc (ori un mat de porc, cam de o palm, umflat si legat la amandou capetele), pe care il boteaz atunci cu diferite nume. Dup ce s-au asezat lucrurile sub oale se cheam fetele ca s aleag, fiecare fat numai o oal. Oala aleas se intoarce cu gura in sus, artandu-se lucrul ce a fost sub ea. Haz mare se face cand o fat nimereste matul; un flcu din cei ce au asezat oalele il ia si-l loveste de grinda casei, strigand: iuf, iuf’, in rasetul neintrerupt al tuturor. Fata, rusinat, se retrage, ascunzandu-se printre celelalte fete. Se reaseaz oalele de mai multe ori, pentru fetele mari, schimband lucrurile de sub ele. Dac fata ghiceste banul sau painea, o va lua un biat bogat, dac ghiceste oglinda, va fi frumos, dac ghiceste mrgelele, va fi un plangcios betiv, dac ghiceste inelul, va fi muieratic, crbunele va fi cu pielea neagr, pieptenele c va fi cu dinti mari sau stirb, iar peria c va fi btran. Dup aceasta se aleg vreo dou fete mai indrznete, care aseaz si ele oalele, pentru ca s aleag si bietii. Se aseaz pentru fiecare flcu in parte iar dac vreunul nimereste matul, nu mai e hazul ca l-a ghicitul fetelor. Ba din contra ele nicicum nu pun mana pe el si nici nu-l lovesc de grind. Dup aceasta tinerii mai cant, mai joac si mai spun glume pan la miezul noptii apoi se despart, ducandu-se fiecare acas. La fel se petrece si in seara ajunului Bobotezei. n ajunul Anului Nou se pune o crengut de mr intr-un vas cu ap rece, in camer, la fereastr, pan la Boboteaz. Dac infloreste, primvara va fi bun, iar dac nu va fi rece si cu zpad. Un An Nou cu bucurii si sntate, bogat in impliniri, mai inalt in aspiratii si plin de succese tuturor cititorilor. La multi ani!

Dan Horgan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.