Progresele istoriografiei vasluiene postdecembriste sunt evidente si fr putint de tgduire, un loc important revenind n demersul istoriografic celor doi piloni traditionali ai comunittilor urbane si rurale de-a lungul timpului: biserica si scoala. Trecutul institutiilor de nvtmnt ne-a fost recent nftisat n lucrarea monografic nvtmntul vasluian. File de istorie (secolul XVIII-2014), aprut la editura PIM din Iasi n 2014, semnat de Nicolae Ionescu (coordonator), Gabriela Plcint, Daniela Croitoru si Ionela Leprd, din care ns lipsesc o serie de scoli vasluiene, printre care si cea din Lunca Banului. Trebuie subliniat si contributia profesorilor de istorie / directorilor din institutiile de nvt- mnt prin elaborarea micromonografiilor locale si utilizarea lor de autorii lucrrii amintite. De-a lungul timpului am publicat o serie de articole ce surprind activitatea scolilor, mai ales din aria teritorial-administrativ a fostului judet Flciu, dar si numeroase documente din perioada de dup legea instructiunii a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1864), a cror utilizare ar fi fost benefic, unele folosite, fr a fi citate. n studiul de fat ne folosim de ncercrile monografice redactate n anii 1944-1945, rmase inedite pn acum, ale nvttorilor Nicoale si Maria Iordchescu, dar si de alte documente din Arhivele Nationale. Lucrarea nvttoarei Maria Iordchescu este o copie n miniatur a celei redactate de sotul su Nicolae Iordchescu.
Autobiografiile autorilor
nvttorul Nicolae Iordchescu, nscut la 8 octombrie 1908 n comuna Lunca Banului, a fost absolvent al cursurilor Scolii Normale din Husi (1928), dup care este numit nvttor la scoala primar din Pognesti-Cioara, judetul Flciu (1 septembrie 1928), unde functioneaz un an scolar (1928-1929), obtine titlul provizoriu la 1 septembrie 1930 si este numit la scoala primar din Rchitoasa-Gunoaia, judetul Tecuci, la care nu functioneaz, fiind detasat de Revizoratul Scolar Flciu n satul natal, unde este transferat ncepnd cu 1 septembrie 1931. Conducerea scolii din Lunca Banului a fost asumat la 15 iulie 1934 prin ordinul Ministerului Instructiei Publice cu nr. 117617 / 1934. Obtine titlul de nvttor definitiv (1 ianuarie 1933), promoveaz examenul pentru gradul II (mai 1941). A fost comandant al Subcentrului P.P. nr. 31 din Lunca Banului (a construit cu premilitarii o fntn n centrul satului n amintirea eroilor, unde a instalat o pomp), activeaz n cadrul Cminului Cultural Marele Voievod Mihai din Lunca Banului, a crui director este din 1 septembrie 1939, nfiinteaz o obste agricol pentru care procur un tractor acontnd batoz pentru membrii ei si obtine n arend de la Consiliul National al Romnizrii o mosie cu suprafata de 245 ha (detinea calitatea de presedinte), era presedinte al IOVR, gestionar al Consiliului de Patronaj Local, nfiinteaz si conduce Cantina scolar, o farmacie scolar, cooperativ scolar si biblioteca clasei. Detinea calitatea de secretar al Comitetului Scolar local. n 1941 este numit recenzor oficial pentru lucrrile recensmntului general. nvttorul Nicolae Iordchescu fcea parte la 15 noiembrie 1943 din comitetul de constructie a bisericii din sat (casier), dndu-si concursul la confectionarea crmizilor si tiatul lemnelor pentru arderea lor, cnd primarul comunei era Irimia Corcodel. Maria N. Iordchescu a vzut lumina zilei la 4 martie 1910 n comuna Zpodeni, judetul Vaslui si s-a cstorit n 1930 cu Nicolae Iordchescu, nvttor si director la scoala din Lunca Banului. Absolvent a Scolii Normale de Fete Nicolae Rosca Codreanu din Brlad (1930), va fi numit cu titlu provizoriu la Scoala Mixt din Lunca Banului, judetul Flciu, unde functioneaz nentrerupt (era si n 1945). Obtine titlul de nvttor definitiv n aprilie 1935 si gradul II n 1941. Activeaz n cadrul Cminului Cultural Marele Voevod Mihai din Lunca Banului, ca sef a sectiei Bunele Gospodine, organizeaz seztori, conferinte, colecte pentru rnitii de rzboi din spitale, a urmat cursurile de Gospod rie de la Bacu (1938), de Igien si Gospodrie din Iasi (1942), desfsoar cursuri sanitare si de gospodrie cu fetele si femeile din sat, este numit comandanta Subcentrului E.E. 89 Lunca Banului la 1 septembrie 1942, odat cu nfiintarea Subcentrului. Organizeaz o seztoare cultural la Spitalul de rniti din Husi n seara Anului Nou 1943 si mparte daruri. Contribuie la curtirea si nfrumusetarea cimitirului, la executia fntnii de premilitarii din sat n amintirea eroilor din rzboi, colecteaz plante medicinale (rspltit cu Medalia de argint), nfiinteaz si conduce farmacia scolar, se implic n conducerea Cooperativei scolare, conduce biblioteca Cminului Cultural si a Scolii, Cantina scolar (i se aduc multumiri de comandorul I. Hncu, prefectul jude- tului), nfiinteaz muzeul clasei, conduce corul scolar si religios. Amenajeaz un spatiu cultivat cu trandafiri lng troita amenajat n curtea scolii n amintirea nvttorului erou Ioan Chirvase. n 1944 a fost evacuat n comuna Mavrodin, judetul Teleorman.
Cteva consideratii privitoare la nceputurile localitatii
Nicolae Iordchescu aseaz nceputurile satului Lunca Banului odat cu mproprietrirea din 1893, cnd o parte din locuitorii fostului sat Lunca, de pe mosia proprietarului Costache Teleman, au venit n numr de 20 de familii si sau asezat mai nti n bordeie, mpreun cu alte familii din judetul Vaslui, n locurile noi date de stat. / Cu timpul, dar foarte scurt, au nceput s vin noi familii din cele mproprietrite si astfel lu fiint noul sat asezat numai la un km sud de Stnilesti si 4 km de rul Prut, loc ce n 1711 a servit ca teatru de lupt ntre Rusi si Turci. Ne-o spune istoria, ne-o spun movilele ce se gsesc n acest sat. Satul Lunca Banului este integrat administrativ n comuna Stnilesti pn la 1 iunie 1908, cnd mpreun cu asezrile Focsa, Condrea si Broscosesti vor forma comuna Lunca Banului. Recomandm spre lectur valorosul studiu Desclectori de sate. Un studiu de caz, I si II, publicat de Corneliu Istrati si Adrian Macovei n Arhiva genealogic, II (VII), 1995, nr. 1-2, p.103- 125, respectiv III (VIII), 1996, nr. 1-2, p. 231-252. Prima denumire a satului a fost Pulesti, atestat la 13 august 1584, cnd urmasele Dragi, fiica lui Herman prclabul si a Nastei, fiica lui Costea, unul din fii vornicului Oan, au vndut o siliste pe Prut, anume Pulestii, fratilor Mihil, Toader si Nicoar Arvat, cu 350 zloti ttrsti. Pulestii erau situati pe o mosie pe care a existat un sat mai vechi, probabil din secolul XV, a crui nume s-ar trage de la un Paul. n izvodul mosiilor meli ce suntu di pe printii mei, ntocmit la 20 iunie 1742, Ion Romascu, n vrst de 80 de ani, face referire la Pulestii
nceputurile scolii
Cresterea numrului de familii si implicit a copiilor scolari, a cror efective n 1898 se ridic la 30, determin nfiintarea postului de nvttor de autorittile competente la 1 noiembrie si deschiderea cursurilor scolare la 12 ianuarie 1899. Primul nvttor a fost Gh. Munteanu, tritor n Husi la 1944. Scoala, care avea menirea de a primeni sufletele si a unifica aspiratiile locuitorilor veniti din diferitele sate, este astfel nceput si pus sub conducere sigur. / Trebuia s preg- teasc pe viitorii gospodari luminati, capabili de a ntelege c pmntul ce li s-a dat trebuie cultivat sistematic ca s sporeasc puterea n productie.
Localul de scoala
Cursurile scolare ncep la 12 ianuarie 1899 ntr-o mic odaie din locuinta locuitorului Constantin Hondru, mic si nencptoare, dar mare n dorinta tinerelor vlstare de a fi prima serie de copii ai noii scoli. Desfsurarea cursurilor se va realiza n diverse imobile nchiriate, nespatioase, anume la locuitorii Hagiu si Spulber. Constructia localului de scoal ncepe la 2 mai 1908 si se finalizeaz la 15 iulie 1909, inaugurarea fcndu-se la 1 septembrie 1909 (conform declarat iei nvttorului V. Stavr, fcut autorului monografiei). Localul cuprindea dou sli de clas, o cancelarie si un antret. Localul scolar din Lunca Banului a fost transformat n spital de rniti odat cu intrarea Romniei n Marele Rzboi pentru Unire. Anii scolari 1917/1918 si 1918/1919 s-au transformat n unul singur. Acum se renunt la divizii, rmnnd scoala cu 4 clase, dnd un absolvent. nvttorul Nicolae Iordchescu repar si consolideaz localul de scoal, devenit impropriu dup cutremurul din 9 / 10 noiembrie 1940. nzestreaz scoala cu 20 de bnci. La 6 septembrie 1941 localul de scoal avea dou sli de clas, un antret si cancelarie, fiind avariat de cutremur, ns cu reparatiile interioare executate, una dintre sli urmnd a fi vruit. Nicolae Iordchescu este considerat printre cei dinti directori de scoal ce si-au reparat localurile n vederea noului an scolar. n curtea scolii a fost ridicat o troit n cinstea nvttorului erou Ioan Chirvase, czut la datorie (la 6 septembrie 1941 este consemnat participarea sa la operatiile militare). La 18 octombrie 1942 troita este exemplar aranjat si curat. La 8 august 1942, localul de scoal era foarte bine ntretinut din punct de vedere al curteniei, datorit pilduitoarei struinte a d-lui Iordchescu. Cu fonduri relativ mici, a reusit s fac reparatii radicale localului. La 18 octombrie 1942 se constat existenta Coltului Eroismului Local, aranjat cu mult interes n slile de clas si cancelarie, unde pe un piedestal special se pstreaz Cartea Eroismului Local. Ce s-a ntmplat oare cu acest document? n cursul anului 1943 a fost amenajat un adpost pentru aprarea pasiv contra avioanelor si diferitelor bombardamente, probabil, datorit esecului de la Stalingrad.
– continuare n numrul viitor –
Costin Clit
