Academicianul Ion Hadrc, omul care stie s ndrepte istoria pe calea cea bun

Ion Hadarc, academicianul si omul politic, candidatul ALDE la Senat in judetul Vaslui este, pe bun dreptate, omul care indreapt istoria pe calea cea bun. El poart noroc oamenilor in mijlocul crora se afl in momente de rspantie de vremuri. Afirmatia nu este fraz inflorit si nici cuvinte gratuite, scrise in efervescenta obisnuit a unei campanii electorale aflate pe ultima sut de metri. Spun aceste cuvinte ca martor al istoriei trite in arealul de activitate al acestui om, ca observator, cronicar si critic, la care oblig profesia de jurnalist, al unei perioade de mai bine de un ptrar de veac. Desi Ion Hadarc este slujitor al cuvintelor limbii romane, fiind poet si scriitor talentat, pentru dansul vorbesc nu cuvintele, vorbesc faptele de-o viat, experienta anilor de grea incercare a luptei pentru eliberare national din Basarabia. Ca poet si scriitor, ar fi putut s rman cuminte si netulburat de nimic, lipit la masa de scris, unde se simte cu adevrat confortabil. Ar fi putut s se consacre strict acestei lumi fermectoare a cuvintelor creia ii este dedat cu sufletul si cugetul. Ca om al cettii si ca roman, ins, nu a putut s se izoleze in spatele acestui confort profesional in vremurile cand istoria, zgarcit cum o stim cu noi, romanii, deschide din vreme in vreme, pentru o frantur de clip, sansa transformrii in bine, a emanciprii sociale si nationale. n aceast clip, poetul, cumintele poet si intelectualul rasat Ion Hadarc a pus condeiul de o parte si a iesit in strad, alturi de semenii si, punandu-le pe buze imnul acelor vremuri a romanilor basarabeni cuvintele cantecului scrise de el pe o margine de caldaram O, Libertate, sfant Libertate!’. A iesit nu doar pentru a aclama Libertatea, a iesit ca s o dobandeasc, postandu-se in fruntea primului val al Miscrii de Eliberare National, fiind ales presedinte al Frontului Popular din Basarabia. A fost ora astral cand Ion Hadarc a purtat primul mare noroc pentru romanii basarabeni, pentru c milioane dintre ei au vzut in acest om cuminte intruchiparea cuminteniei lor rzvrtite, ani la rand durute, batjocorite si clcate in picioare de cizma murdar a ocupantului. Cu chemarea lui, devenit simbol al luptei de eliberare, Pace in suflet si Unire in Tar!’, Ion Hadarc a deschis prima mare Adunare National de la 27 august 1989 din centrul civic al Chisinului, la care a participat aproape un milion de romani basarabeni. A fost omul care a infruntat Imperiul rului chiar la el in barlog, in tenebrele Kremlinului, unde, in calitate de deputat, a pus pe masa lui Gorbaciov primele revendicri de libertate si independent formulate de Marile Adunri Nationale de la Chisinu. Al doilea mare noroc purtat de Ion Hadarc basarabenilor, dar si intregii natiuni romane, a fost momentul cand a insistat s organizeze un eveniment de mare incrctur simbolic prin care s arate semenilor si calea care ii va duce spre adevrata dezrobire, dar s arate si lumii intregi c a venit vremea indreptrii unei mari nedreptti fcute natiunii romane in anul 1940 prin Pactul dintre Hitler si Stalin. Acest eveniment a fost Podul de Flori de la 6 mai 1990. A fost podul nu doar de flori care, in acea zi, au inlocuit apele Prutului, ci si podul de lacrimi al revederii dintre fratii desprtiti de urgia comunismului sovietic si a imperialismului rusesc. Podul de Flori a fost si prima mare bres fcut de romanii basarabeni, cu pace in suflet’, in zidul colosului sovietic, prevestirea prbusirii lui inevitabile. Acest ceas a sosit in august 1991. Dar puciul de la Moscova a purtat si pericolul re-stalinizrii imperiului. n acele zile de mare cumpn, Ion Hadarc vine la Bucuresti pentru a reprezenta, in cazul biruintei pucistilor, guvernul in exil al fragilei Basarabii. Descompunerea ce a urmat a Uniunii Sovietice a schimbat agenda solului basarabean, Ion Hadarc incercand s deschid cu oficialii de atunci de la Cotroceni si Palatul Victoria agenda reunirii Basarabiei cu Patria-Mam. Numai c oficialii respectivelor palate erau bantuiti inc de frica imperiului si au speculat argumente de respingere a oportunittii de reunificare. Timpul a artat c, atunci, in august 1991, a fost ratat o mare sans. Mesagerul unirii, Ion Hadarc, a revenit la Chisinu, a votat la 27 august 1991 independenta de fostul imperiu si a propus pentru aprobare in Parlament ca imnul tinerei republici independente, al celui de-al doilea stat romanesc, s fie Desteapt-te romane!’, ca liant al unei viitoare si inevitabile reintregiri. Ratarea sansei s-a resimtit imediat, pentru c imperiul si-a revenit in putin timp din socul suferit in august 1991 si a dezlntuit impotriva Republicii Moldova o serie intreag de actiuni menite s impiedice contopirea fireasc a celor dou state desprtite de Prut. O astfel de actiune a fost si rzboiul de agresiune din 1992, dar si rzboaiele nevzute, numite azi, hibride, duse cu scopul s transforme Republica Moldova intr-un cap de pod de hrtuire a Romaniei si a Uniunii Europene. n 2013, planul Moscovei a fost s blocheze integrarea Republicii Moldova in Uniunea European, ca, ulterior, ea s fie inclus in noua lume rus’, anuntat de regimul Putin, a noii lumi ruse’. n acel an, scopul Kremlinului era s blocheze semnarea de ctre Republica Moldova a documentelor de la Vilnius, menite s conduc direct la semnarea Acordului de Asociere a ei cu Uniunea European, s deschid comertul liber a Republicii Moldova cu aceast piat si libera circulatie a cettenilor ei in spatiul european. Pentru Moscova, aceasta insemna s scape din maini prada atat de mnoas a pmantului basarabean, pe care l-a exploatat cum a vrut sute de ani. Republica Moldova a semnat Acordul si a evadat, juridic si simbolic, din captivitatea fiarei. Norocul i-a fost iarsi in Ion Hadarc, care a fcut, impreun cu alti deputati reformatori din Parlamentul Republicii Moldova, ca statul s nu esueze de pe drumul european, asa cum s-a intamplat atunci cu Ucraina. Partidul Liberal Reformator pe care l-a fondat a infruntat presiuni extraordinar de mari si a impus stabilitatea politic la momentul cand aceasta avea s salveze cel de-al doilea stat romanesc de cea de-a treia impilare ruseasc. Acordul de Asociere semnat in 2014 este documentul care tine Republica Moldova ancorat in spatiul romanesc si european si nu o las s intre din nou in deriva care are o sigur destinatie – cel de-al treilea imperiu rus – pieirea, cu alte cuvinte. Pericolul nu a fost inlturat cu totul nici pan azi. Marea amenintare este coruptia clasei politice. Ion Hadarc si Partidul Liberal Reformator din Republica Moldova, al crui presedinte este, s-a ridicat impotriva acestui flagel ucigtor. La moment, sistemul corupt este mai puternic, fiind ajutat de Kremlin, cruia ii convine ca acest stat s rman asa cum este – srac si insuficient – in aria lui de influent. ncepand cu anul 2014, odat cu instalarea statului oligarhic, Republica Moldova a intrat in convulsiile altei perioade tulbure, care a culminat, anul acesta, cu aducerea comunistului Dodon in functia de presedinte. Ideologia acestei cpetenii a coloanei a cincea a Moscovei in Republica Moldova este, precum se stie, antiromanismul cominternist, ura fat de tot ce este national. Dotat cu bani si cu instrumente de propagand puternice, Dodon speculeaz reziduurile ideologice sovietice rmase in capetele basarabenilor. Ion Hadarc si echipa lui au continuat si vor continua s neutralizeze, pan la anihilarea deplin, otrava cu care opereaz neprietenii si cozile lor de topor. Reintregirea pmanturilor romanesti nu poate fi nici amanat si nici anulat. De nimeni si niciodat. Cu atat mai mult de o clas politic descompus in coruptie si trdare de neam. Relatiile din anii din urm cu Partidul Liberal Reformator din Romania, sprijinul presedintelui acestuia, dl Clin Popescu Triceanu, comunicarea strans cu noua formatie a liberalilor si democratilor romani, ALDE, este o oportunitate major de a continua lupta pentru binele neamului romanesc. Faptul c ALDE l-a pus pe academicianul si reformatorul basarabean Ion Hadarc primul in lista sa pentru alegerile in Senatul Romaniei in judetul Vaslui este un exemplu nemaipomenit in experienta de colaborare dintre politicienii de bun credint de pe cele dou maluri ale Prutului. Lupta pentru interesele nationale avanseaz astfel ctre o alt etap si este legat nemijlocit de interesele cetteanului roman, celui de aici, din Vaslui, dar si a celui din Soroca, Cahul, Orhei sau Blti. Pentru c reintregirea se va face nu cu puterea armelor, care sunt apanajul agresorilor, reintregirea se va face cu puterea exemplului. Viata mai bun, mai organizat, mai avut a romanilor vasluieni este acel exemplu bun care il va scoate pe romanul basarabean nu doar din halucinatiile rdcinilor ideologice, dar si din nehotrarea, sor cu pieirea, de a se uni cu fratii lor de sange. Astfel c proiectul politic al academicianului si omului politic Ion Hadarc este s se consacre transformrilor in bine a judetului Vaslui. n cazul in care vasluienii vor decide, duminic, s-i legifereze mandatul in Senatul Romaniei, el o va face cu tragerea de inim si cu eficienta cu care a stiut s indrepte pe calea cea bun, in momente de cumpn, destinul istoric al Basarabiei. n aceste zile agitate, de mare turbulent electoral, am cutreierat din zori pan in noptile tarzii multe localitti ale judetului si am asistat la numeroase intalniri cu cettenii Vasluiului, Husilor, Barladului, Negrestilor, cu diferite categorii sociale, trani, fermieri, oameni de afaceri, mici productori, pensionari, tineri cu initiativ si tineri fr un loc de munc, localitti fruntase cu buni gospodari si comune uitate de lume… n felul acesta, am acumulat un munte de probleme, dureri si asteptri, sugestii si impresii din Romania profund a judetului Vaslui, toate asumate in felul acesta si trecute prin sufletul lui Ion Hadarc, a celui care vrea s schimbe starea de lucruri in deplin concordant cu proiectul ALDE pentru o viat mai bun intr-o ROMANIE REDAT ROMANILOR.

Valeriu Saharneanu,
Jurnalist, Vaslui, 7 decembrie 2016

Material electoral publicat de MONITORUL DE VASLUI la comanda ALDE VASLUI (COD AEP: 11160008)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.