2. CUMPRAREA TERENULUI PENTRU CONSTRUIREA CLDIRII GIMNAZIULUI
– continuare din numrul trecut –
Prefectura judetului Vaslui a identificat inainte de 11 iulie 1890 terenul pentru construirea imobilului in centrul orasului, pe un teren plan, care nu are necesitate de nivelare si nici de sondage, de oarece pmantul este nepurtat (telin), in conditiile in care lipseau suprafete atat de mari in urbe si se gseau numai la margine si in mare pant (a se vedea adresa prefectului D. Donici, din 11 iulie 1890). Terenul respectiv, proprietatea lui Gheorghe Buzdugan, in valoare de 8300 de lei, nu indeplinea msurile cerute de Minister. n partea de nord a terenului propus spre achizitionare se afla o cas, propus ca local scolar pan la desvarsirea noului imobil. Gheorge Buzdugan se afla in disput cu Creditul Urban Iasi, cruia ii era ipotecat imobilul din Vaslui, pentru datoria de 4000 de lei, iar un adaos de cinci metri era ipotecat de Anastas Buzdugan (fapte constatate la 18 iulie 1890 de ctre avocatul public). Accelerarea tratativelor cu Gheorghe Buzdugan era solicitat de Minister in august 1890, ins supralicitarea pretului de ctre acesta cu 6000 de lei determin noi cutri din partea autorittilor locale, fcute cunoscute la 1 august 1890, cand prefectul Georgescu anunta convenirea achizitionrii terenurilor de la Ecaterina Constantinescu, Nicolae Isacescu si Paul Gorgos in mrimea cerut de 5000 metri patrati, situate in partea de sus a orasului, cu expositiunea inspre Sud si Vest, ce intrunesc conditiunile de hygien, cat si de estetic. Vanztorii declarau la 31 iulie / 12 august 1890: Pentru construirea localului de Gimnaziu, oferim de bun voie si cu liber consimtmant locurile noastre ce le posedm in strada Nou a scolei in intinderea la fat in sose(a) de sasezeci metri, si adancimea de optzeci metri , atat la o parte cat si la alta, in total cincimii metri ptrati, pretul cerut fiind de 4600 de lei. n aceste conditii, Ministerul autorizeaz cumprarea acestor terenuri. Achizitiile terenurilor necesare construirii localului au fost efectuate de ctre Dimitrie Cotta, avocatul statului, cu domiciliul in Vaslui (ulte – rior, ii revine in sfera de activitate circumscriptia Tecuci-Tutova), in numele lui Teodor Rosetti, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor si Instructiunii Publice. Ecaterina Constantinescu, numit Vasiliu, vduv, domiciliat in Vaslui, isi vinde cu 2000 de lei locul de pe strada Nou (1771 m2 si 93 centim. ptrati), invecinat cu strada amintit si propriettile lui Nicu M. Iscescu, Pavel Gorgos si Maria Handoca. Scopul achizitionrii terenului era con truirea localului pentru Gimnaziu. Vor mai vinde: Nicu M. Iscescu, functionar, domiciliat in Vaslui, loc invecinat cu Pavel Gorgos, Ecaterina Constantinescu (1785 m2 si 01 cm2, cu 1600 de lei); Pavel Gorgos, avocat, domiciliat in Vaslui, locul invecinat cu strada Nou, proprietatea sa, Nicu M. Iscescu si Ecaterina Constantinescu (2980 m2 si 60 cm2, cu 3200 de lei). Terenul il avea cumprat de la Iancu / Angelica I. Slaru (transcris de Tribunalul Vaslui la 26 septembrie 1878) si primria Valui (17 noiembrie 1883). La randul ei, Ecaterina Constantinescu cumprase la 4 aprilie 1890 cu 800 de lei de la Pavel Gorgos 12 stanjeni de pmant, din locurile vanztorului avute in Vaslui, parte cumprat de la comuna Vaslui si parte de la Dl Iancu Salariu, ear lungimea incepand din grilajul de la strad este 30 stj. Limitele sunt: in partea despre miazzi cu locul, ce ma vendut Dnei Maria Handoca, tot in catime de 12 stj., care se incep din coltul stradelelor Noue si Lipoveneasc; la rsrit si miazno(a)pte cu alte locuri ale mele, iar la apus cu str(ada) ce desparte de casele dlui Iancu Stratulat si Costaldo, si care se va desprti prin zaplazuri de scanduri, fcute din to(a)te prtile in tovrsie drept cu dna cumpertoare. Nicu M. Iscescu cumprase 12 stanjeni de pmant cu 700 de lei, la 4 aprilie 1890, de la acelasi Pavel Gorgos cu o lungime de 30 de stanjeni din grilajul de la strad. Limitele sunt: in partea despre meazzi cu locul ce am vandut Dnei Ecaterina Constantinescu, tot in catime de 12 stj., inceptor de la acel vandut Dnei Maria Handoca, la rsrit si miaznoapte cu alte locuri ale mele, ear la apus cu strada ce desparte casele Dlui Iancu Stratulat si Andronachi Munteanu si care se va desprti prin zaplazuri. Prin actul de vesnic vanzare, dat la 17 noiembrie 1883, N. A. Rscanu, primarul urbei Vaslui, vindea lui Pavel Gorgos dou loturi, cu pretul de 715 franci, situate in prelungirea str. Noue in partea despre Nord, cu incepere de la casele Dnei Teodosia Solomon. Secretar al primriei era N. Stefnescu. Iancu Salaru, procuratorul sotiei sale Angelica prin mandatul din 28 mai 1878, vinde cu 120 de galbeni de veci casele cu locul lor, adjudecate de sotie la 1869. Vanztorul prezint printre altele si actul de bezmen a Dnei proprietare a targului Vaslui sun N 519 din 1865, april(ie) 2 (adic de la Elencu Subin). Inginerul arhitect arta insuficienta suprafetei terenului cumprat cu 4600 de lei, realitatea urmat de noi tratative intre prefect si Pavel Gorgos, de la care a mai cumprat 32 (treizeci si doi metri), pretul total ridicandu-se la 6800 de lei. Alocarea sumei de 2000 de lei de primria urbei Vaslui pentru cumprarea terenului a fost adus la cunostinta Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice la 11 septembrie 1890 de ctre primarul Nicu G. Ciurea.
3. LOCALUL GIMNAZIULUI
Pentru construirea localului, Ministerul alocase suma de 100000 de lei. D. Donici, prefectul judetului Vaslui, se adresa la 30 iunie 1890: Stimate Domn / V-as rmanea mult indatorit, dac ati binevoi s-mi comunicati cat mai curand lungimea si lrgimea constructiunei Gymnasiului projectat a se face in Vaslui, dupe cum ne-am fost inteles la Bucuresti in cas la Dl Ministru Rosetti, spre a putea fixa un teren convenabil pentru aceasta cldire si a termina formalittile pentru teren mai inainte de darea in intreprindere. n rspunsul primit, se sugera suprafata de 5000 m2, fatada de 60 de metri, si adancimea de 0,80 m, minim. O prim licitatie pentru darea in antrepriz a lucrrilor de constructie a localului Gimnaziului este anuntat pentru 10 septembrie 1890 (a se vedea publicatiunea din 11 august 1890). Conceperea cldirii Gimnaziului a fost detailat in memoriul explicativ din septembrie 1890. Astfel, proiectul presintat cuprinde incperile cerute pentru (u)n gymnasiu, putand fi frequentat de un numer de scolari, pen la 200. Si este astfel conceput c ar putea cu timpul, s fie mrit, adugandu-i sli noui. / n conceperea acestui proiect ne-am condus de tot ce s-a fcut sau s-a propus mai bun in Franta, Englitera, Germania etc, pentru scolile publice si am tinut seam de toate desideratele emise de diferite comisiuni din strintate pentru a (…) face in limitele posibilului si a da un local scolar intocmit dup toate regulile moderne ale stiintei. / Gimnaziul cuprinde 4 clase, din care do(u), cea Io si IIo mai mari, iar celelalte do(u) a IIIo si a IVo mai mici. / . ncperile pentru primele dou clase sunt concepute la dimensiunile, l a 7 m.; La 9,30 m; fiind destinate pentru 50 de scolari (o suprafat de 1 m.p. 30, de fiecare scolar). Autorii specialisti, cei mai cu autoritate din strintate, recomand pentru asemenea scoli 1 m.p. 25, de suprafat de scolar si 4 m. cubi, volum de aer, in clas pentru fiecare scolar. E de observant ins c numrul ideal pentru clas ar fi de 30 scolari, cci atunci profesorul ar putea s se ocupe de toti scolarii lui deopotriv, care toti ar profita deoptriv de cursurile profesorului. Acest ideal ins nu poate fi inc atins la noi… . Clasele a IIIo si a IVo rman, in general mai putin frequentate, si de aceea am redus si dimensiunile lor , la 7 metri ltime si 8,60 metri lungime, dispunand bnci pentru 42 scolari, astfel c-n aceste clase fiecare scolar dispune de 1 m. p. 43. suprafat de clas si de 6 m. p.,77 de aer, ceea ce este foarte avantagios, din cauz c-n aceast clas sosesc scolarii mai in varst. Luminozitatea claselor era gandit conform normelor in vigoare, iar pardoseala urma s fie executat din scanduri de stejar, care s nu afecteze picioarele elevilor. nclzitul si ventilatul claselor ar fi fost igienice si economicoase, prin aplicarea sistemului sobelor-calorifereventilatoare. Planul cldirii impunea un singur cat. Pe toat linia din fat sunt dispuse cele 4 clase cu vestiarele lor, unul deosebit pentru fiecare clas, in care scolarii s-si depun hainele, plriile, etc, inainte de a intra in clas. / Aripile claselor sunt desprtite la mijloc printr-un corp central mai inalt, in care se afl imediat la intrare portarul, directorul si secretariatul, iar in axul intrrei, dup un vestibul mai larg decat coridoarele claselor, vine amfiteatrul cu serviciile si anexele sale: sli de expozitii, de colectiuni, laboratoare, cabinetele profesorilor de sciinte fizico naturale si chimie, etc., cu o intrare deosebit prin fund, pentru profesori si oamenii de serviciu ai amfiteatrului. Amfiteatrul este este prevzut pentru 120-150 scolari si poate servi si pentru conferinte publice si pentru diferite solemnitti scolastice. / n fine, do(u) aripi perpendiculare coridoarelor claselor, cuprind, una, sala de desen cu lumina de la Nord si privti, iar cealalt, sala de muzic si alte privti. Acestea sunt deservite prin prispe acoperite, dar deschise, care permit comunicatiunea cu privtile sub acopermant, dar impiedic sosirea mirosului urat pan la clase, in interiorul cldirei principale. / Deasupra intrrei principale, cldirea poart un al 2lea cat mai mic, in care am dispus odaia de dormit a portarului si o sal mai mare, pentru o mic bibliotec a scoalei, c-un cabinet alturi pentru arhiv. Terenul denivelat permitea amenajarea in aripa stang a unei pivnite mari pentru depozitarea combustibilului si altor materiale, precum si a locuintelor pentru servitori. Usa de acces la subsol era prevzut pe latura sudic. n privinta mobilierului, este adoptat modelul bncilor isolate cu 2 locuri. Zidurile urmau s fie impodobite cu hrti geografice si altele. Proiectul Gimnaziului a fost intocmit de Serviciul de Arhitectur din cadrul Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice si aprobat in sedinta din 17 septembrie 1890, a crei proces verbal il redm, avand in vedere importanta membrilor si. Proces verbal / Noi subsemnatii, Scarlat Vrnav, Inginer, Directorul Scolei de Poduri si Sosele, Ion Mincu, Arhitect, Directorul lucrrilor cldirei Palatului de Justitie si Gheorghe Mandrea, Arhitect-Sef al Primriei Capitalei, intrunindu-ne astzi 17 Septembrie a. c. in comisiune subt presedentia Dlui Ministru ad-interim al Cultelor si Instructiunii Publice, am procedat la cercetarea projectului de Gimnasiu pentru orasul Vaslui, intocmit de Serviciul de Arhitectur al sus zisului Minister, si gsindu-l bun in to(a)te privintele l-am aprobat pentru a putea fi pus in executiune. / Ministru / Comisiune / S. Vrnav / Gh. Mandrea / I. Mincu. Licitatia desfsurat in pretoriul Prefecturii la 10 octombrie 1890 a fost adjudecat de P. Antonio P. Zamparatti, domiciliat in Vaslui, care se obliga s construiasc pe locul ce mi se va desemna un local de gimnasiu conform proiectului devisului, caietului de sarcini, conditiunilor speciale cum si conditiunilor generale pentru cldiri scolare si pentru intreprinderi si lucrri publice ale Ministerului Lucrrilor Publice, care au servit de baz la tinerea licitatiunei. Pretul lucrrilor a fost evaluat si oferit de antreprenor in valoare de 174562 de lei, adic cu un sczmant de douzeci si cinci bani la suta de lei din suma total a devisului de lei, una sut septezeci si cinci mii (175000). Ministerul isi rezerva dreptul sporiri sau reducerii lucrrilor aflate in curs de executare cu 25% din valoarea total. Prin articolul IV al contractului, se fixa inceperea lucrrilor de constructie in campania anului 1891 si se fixa obligatia antreprenorului ca nivelarea s o fac imediat dup semnarea acestui contract. Predarea imobilului era fixat pentru 1 septembrie 1892, in caz contrar antreprenorul urmand s fie amendat cu o mie de lei pentru fiecare opt zile de intarziere. Se pstreaz si proiectul Gimnaziului (msurtoarea lucr – rilor). La licitatie a participat si Emil Ortinski, executant a mai multor lucrri publice in judetul Vaslui.
* continuare n numrul viitor *
Costin Clit
