DESPRE �NCEPUTURILE GIMNAZIULUI REAL �KOG�LNICEANU� DIN VASLUI (I)

1. ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI

Istoriografia vasluian�, m�cinat� de o serie de dispute inutile, orgolii locale si lipsit� de deontologia specific�, exceptie f�cand mai tan�rul Lucian- Valeriu Lefter, este una infloritoare dup� evenimentele postdecembriste, constatandu-se un real progres in productia istoriografic� si cercetarea veritabil�. Trecutul Gimnaziului Real �Kog�lniceanu� a fost abordat sumar in diverse lucr�ri, capitale fiind cele semnate de Dumitru V. Marin, Cornelia C. Alexandru, Liceul �Mihail Kog�lniceanu� – centenar, Vaslui, 1990, si prof. dr. Nicolae Ionescu, prof. Marin Moronescu, Liceul Teoretic �Mihail Kog�lniceanu� Vaslui 1890-2010, Iasi Editura PIM, 2011, la care ad�ug�m anuarele Liceului �Mihail Kog�lniceanu� din 1923, 1929-1930, 1931, 1935-1936, 1945-1946 (conform bibliografiei lui Nicolae Ionescu si Marin Moronescu). Problematica scolar� vasluian� a fost abordat� si in alte diverse lucr�ri, dintre care amintim: Mihai Ciobanu, Alexandru Andronic, Petru Necula, Cronica Vasluiului – documente, locuri, oameni, fapte, si, recent, Paul Zahariuc, Vaslui. II. �mpropriet�rire si inv�t�mant, partea I-a si a II-a, Iasi, Editura PIM, 2016. �n studiul de fat�, abord�m ince – puturile Gimnaziului �Kog�lniceanu� si constructia cl�dirii, punand in valoare documente din Arhivele Nationale Istorice Centrale din Bucuresti. Studiul poate fi folosit si in cercetarea evolutiei arhitectonice a orasului Vaslui, dar si la elaborarea corect� a listei prefectilor si primarilor care s-au succedat in fruntea administratiei judetene si or�senesti, in care am observat mari carente (a se vedea Cronica Vasluiului).

�NFIIN?AREA GIMNAZIULUI REAL

�nfiintat in 1890, Gimnaziul Real din Vaslui primeste numele marelui om politic Mihail Kog�lniceanu incepand cu 26 mai 1891 si este transformat in liceu prin demersurile lui Theodor Tomida, din 1923, prima serie de liceeni absolventi fiind cea din 1926-1927. Separarea cursurilor liceale de cele gimnaziale din anul scolar 1971-1972 este urmat� de infiintarea Scolii nr. 3 din Vaslui, care se instaleaz� in localul vechiului Gimnaziu Real �Kog�lniceanu�, unde functioneaz� si ast�zi. Consiliul general al judetului Vaslui dispune in sedinta din 27 august / 9 septembrie 1889, in leg�tur� cu infiintarea Gimnaziului din orasul Vaslui de �a se da din casa judetului suma de 5000, cinci mii, sub titlul �Fond pentru infiintarea unui Gimnaziu in orasul Vaslui�, dispozitie aprobat� de Ministru, in virtutea c�reia se aloc� suma specificat�. Ministerul de Interne se adresa Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice la 22 ianuarie 1890, ar�tand dorinta exprimat� de Consiliul judetean Vaslui, in temeiul articolului 78 din legea organic� judetean�, de a �se infiinta un gimnaziu in orasul Vaslui, deoarece dintre toate resedintele de judete, singurul vechi oras nu posed� sco(a)l� secundar�, caus� din care apro(a)pe totalitatea copiilor din localitate r�man numai cu instructiunea primar�. Prima cl�dire in care a functionat Gimnaziul Real �Kog�lniceanu� (dup� Nicolae Ionescu, Marin Moronescu) Primarul �comunei urbei Vaslui�, informat de prevederea din bugetul Minsterului Instructiunii Publice, exercitiul 1890-1891, de infiintare a unui Gimnaziu, incepand cu 1 septembrie 1890, se adreseaz� Ministerului la 14 aprilie 1890 de a �a ne face cunoscut, pentru a se stie din timp de a se lua m�suri, in ce priveste inchirierea unui local si procurarea mobilierului necesar unui asemine(a) Gimnasiu�. �n r�spunsul Ministerului, survenit la 11 mai 1890, se confirm� infiintarea Gimnaziului incepand cu 1 septembrie, si statul de plat�, prin care se includeau patru profesori, cu un salariu lunar de 280 de lei, si alti doi, cu 150 de lei. �Localul, mobilierul, cheltuielile materiale si scriitorul sco(a)lei, privind pe acea Prim�rie�, invitat� s� inlesneasc� functionarea si s� comunice Ministerului �in ce conditiuni ati procurat localul si mobilierul necesat instalatiunii Gimnasiului�. Ministrul Instructiunii Publice, �in urma creditului votat de Corpurile Legiuitoare pentru constructiuni de sco(a)le, a dispus a s� cl�di un local de Gimnasiu in orasul Vaslui�. Comitetul Permanent al judetului Vaslui, in sedinta din 9 / 21 iulie 1890, in care s-a discutat problema construirii imobilului de scoal�, considera: �c�, in dorinta de a putea ajunge la un asemenea resultat de cea mai mare necesitate pentru orasu si judetul Vasluiu, este bine ca si sumele votate de Consiliul judetean, s� se intrebuinteze in acest scop; Considerand, c�, dupre cum result� din desbaterile Corpurilor Legiuito(a)re, este deja votat� si suma necesar� anual� pentru intretinerea Gimnasiului, astfeliu c� sumele votate de Consiliul General nu mai sunt necesare la intretinerea anual� a Gimnasiului, si dar� ele pot a se intrebuinta la infiintarea lui, deoarece si votul consiliului este in acest sens; Considerand dar, c� pentru a ne conforma votului Consiliului General este de a afecta sumele votate si scrise prin decisiunea de la 27 / 9 septembrie 1889 si budgetul anului 1890-1891, la infiintarea Gimnasiului; Considerand c� cea mai bun� intrebuintare care se poate face cu aceste sume pentru a ajunge la scopul pentru care ele au fost votate, este de-a le pune la dispozitia Domnului Ministru al Cultelor ca adjutor la suma ce Domnia-sea va fixa pentru cl�direa Gimnasiului; servind astfel sumele votate de Consiliul general din Vasluiu la construirea localului, fie prin cump�rarea locului, fie in orice alt mod�. Consiliul general dispune folosirea sumei de 5000 de lei, destinat� infiint�rii Gimnaziului din Vaslui, pentru construirea localului. Erau semnati: G. Mironescu-Stavar, presedintele Comitetului permanent al judetului Vaslui, si Al. Georgescu (era directorul prefecturii si semneaz� mai multe documente, probabil in locul prefectului). Gh. Mironescu informeaz� Ministerul la 11 / 23 iulie 1890 despre alocarea sumei de 5000 de lei pentru infiintarea Gimnaziului si dorinta aloc�rii aceleiasi sume pentru construirea localului. Conducerea Gimnaziului inainteaz� Ministerului la 1 septembrie 1890 �statele de prezent� a personalului didactic�, care ii inregistreaz� pe Constantin Calmuschi (partea literar�) si Stefan Severin (partea stiintific�). �ntre 1 si 18 septembrie 1890, I. Andrei functioneaz� ca profesor de religie si muzic� vocal�, dup� care a fost permutat la Gimnaziul din C�l�rasi, asa cum m�rturiseste in cererea sa din 22 noiembrie 1890. Em. Mih�ilescu, profesor de religie si muzic�, figureaz� in statele de plat� incepand cu 15 septembrie 1890, in octombrie, noiembrie, decembrie. Primul director al Gimnaziului Real a fost Stefan Severin. Semn�tura directorului Stefan Severin si stampila Gimnaziului Real (septembrie 1890) Directiunea Gimnaziului Real din Vaslui comunic� Ministerului la 1 septembrie 1890, inaugurarea la orele 1000, a �gimnasiului din localitate, la care a asistat Dl Prefect, reprezentat prin Dlu A. Georgescu, director prefecturei, si Dlu Primar in persoan�. Dup� terminarea serviciului divin Dlu Directore a gimnasiului a tinut un discurs pentru deschiderea cursurilor la care, a r�spuns Dlu Primar. �n urm� am procedat cu Dlu Calmuschi Const., profesor de partea literar�, care s-a prezentat la postul seu, la formarea orarului, pe care l-am afisat in sala scolei. Cursurile vor incepe regulat de luni 3 septembrie�. Adresa era semnat� de Stefan Severin, directorul Gimnaziului Real. Inventarul Gimnaziului Real a fost transmis Ministerului la 3 septembrie 1890 de c�tre Stefan Severin, directorul institutiei, pe care il red�m, de altfel foarte s�rac: 10 b�nci, o �tabel�, o catedr�, un dulap pentru arhiva scolii, sase scaune din paie, un �ornic de p�rete�, o mas� de cancelarie, un clopotel mic, o putin� de ap�, dou� cofe si dou� �tinichele de b�ut ap�. Stefan Severin confirm� la 23 septembrie 1890 primirea cutiei cu dou� sigilii, unul pentru cear� si cel�lalt pentru tus, �in trebuinta cancelariei gimnasiului�. Antetul Gimnasiului Real �Kog�lniceanu� din Vaslui Prin raportul din 24 martie 1892, cand Gimnaziul era verificat de inspectorul Z. Herescu, directorul Constantin Calmuschi expune situatia institutiei scolare din Vaslui, care nu detinea la acea dat� �niciun aparat de Fisic� sau Chimie, nici tablouri de Anatomie, Zoologie sau Botanic�, nici colectiuni de Sc(iinte) Naturale�. Studierea Geografiei se realiza cu ajutorul h�rtilor �celor 5 continente�, a unui glob de inductiune si unul in relief. Sunt enumerate h�rtile istorice: Grecia veche, Italia veche, Imperiul Roman, Europa in timpul lui Carol cel Mare, Europa in secolul al XIV-lea. Istoria modern� si contemporan� era lipsit� de existenta h�rtilor istorice. Gimnaziul era dotat cu 14 b�nci pentru dou� clase, oferite conditionat de prim�rie pan� la instalarea in noua cl�dire. B�ncile sunt �lungi si grele, de sistemul vechi, au fost r�u f�cute si actualmente unele sunt deteriorate�. La 1 septembrie 1893 urma s� se deschid� si clasa a III-a, cand Gimnaziul trebuia s� functioneze in noua cl�dire, unde era necesar �mobilier pentru toate trei clase, mobilier pentru sala de music�, de desemnu si pentru aul�, mobilier pentru cancelaria profesorilor, c�ci nu e decat o mas� lung�, o perdea si cateva scaune, mobilier pentru cabinetul Directorului (actualmente mobiliat de subsemnatul, c�ci nu are scoala pentru acesta decat un dulap), mobilier pentru cabinetul secretarului. Trebuiesc cuiere sistematice pentru vestiare si storuri de felurite m�rimi. O lamp� mare pentru aul� si doue, trei lampe suspendate mai mici ar fi indispensabile. Noul local fiind mult mai mare va trebui mai mult combustibil si m�rirea personalului de servici�. Directorul Gimnaziului cere Ministrului �o mic� sum� pentru instalarea unei sonerii electrice, care s� anunte, fixa, inceputul si finitul orelor in salele de studiu, in sala de music� si de desemnu, spre a se evita intarzierile produse cu sunarea clopotului de servitori si inpietarea unei ore asupra celeilalte. Ar fi necesar� instalarea unui mare ornic pe frontispiciul sco(a)lei, necesar orient�rii elevilor, cu atat mai mult cu cat niciun edificiu din oras nu are. Sco(a)la mai are necesitate de un drapel si de portretele M. M. L. L. Regele si Regina si A. S. Principele Ferdinand�. Semn�tura directorului Constantin Calmuschi

continuare �n num�rul viitor

Costin Clit