ntr-o msur mult mai mare fat de alt categorie de intelectuali, matematicienii fac obiectul unor prejudecti, preconceptii nrdcinate mai ales n rndul celor care au avut unele dificultti n scoal. Nenumrati factori din realitatea cotidian, n ipostazele sale culturale, n primul rnd, contrazic, ns, aceste false consideratii, matematicienii demonstrnd o bogat implicare n viata social si spiritual, cu realizri remarcabile n diverse domenii. De exemplu, unele dintre cele mai bune monografii de comune din judetul nostru, poate cele mai bune, sunt datorate unor profesori de matematic. Mergnd mai departe, nume ca Ion Barbu sau, n zilele noastre, Solomon Marcus, ne spun foarte mult. Pentru bucuria copiilor din ntreaga lume, Lewis Carroll o conduce pe Alice ntr-o tar a minunilor. Acum, si noi, mult mai n vrst dect simpatica protagonist, suntem condusi de profesorul Dumitru Apostolache ntr-o „tar a minunilor” cu infinite ghilimele. ntrm ntr-o „tar trist, plin de umor”, dup cum medita George Bacovia, sau, dup cum spunea Henri Poincare, „Nous sommes ici, aux Portes de l’Orient, o? tout est pris a la legere”, adic „Ne aflm aici, la Portile Orientului, unde totul este luat drept usor”. Ori, folosind limbajul „elevat”, cultivat de Televiziunea Romn, cu notabile influente englezesti sau tignesti, putem traduce ultima parte prin „totul este luat la misto”. Sunt cele dou fete ale zeului Ianus, cea comic si cea tragic. Volumul lui Dumitru Apostolache, intitulat „Ei, Ele si mai ales… Eu” debuteaz cu textul „Bunica n pas cu tehnica”, text demonstrativ pentru imaginea dedublat a lui Ianus. Prin taste, care n mod sigur vor fi intens folosite, btrnei i se cer nenumrate servicii, prin viu grai – la care, tot n mod sigur, nu se va recurge – exist doar promisiunea oferirii unor bucurii omenesti. Imediat, ns, prin prezenta unei blonde reprezentative pentru o categorie de femei a cror frumusete rpitoare nu poate fi egalat de inteligent, intrm n lumea propriu-zis a umorului. Ianus este nlocuit cu zeul rsului, grecul Momos sau latinul Momus. Despre profesorul Dumitru Apostolache, despre activitatea sa didactic, sunt altii care au cderea s vorbeasc, eu l-am cunoscut pe omul, pe intelectualul Dumitru Apostolache, primul moment al ntlnirilor noastre derulndu-se cu zeci de ani n urm cnd, avnd un prieten comun, i-am fcut o vizit la or trzie, la Murgeni. Dar mai importante au fost – si sunt – preocuprile comune legate de revista Elanul, de cercul de prieteni ivit n jurul acestei publicatii culturale. Binenteles, n prim plan se impun participrile comune la evenimentele din orizontul spiritual al Vasluiului si ntlnirile la care ne mprtsim preri mai putin acceptabile n societatea actual, ce pare a ilustra una dintre legile lui Murphy: „cantitatea de inteligent existent n lume este limitat, desi oamenii se nmultesc din ce n ce mai mult…”. Cartea profesorului Dumitru Apostolache este un aparent mozaic de anecdote condensate, glume, bancuri, cum vrem s le spunem, grupate pe categorii, asa cum ne sugereaz titlul. Este vorba, practic, de o culegere de folclor orsenesc, alctuit cu pricepere, cu bun simt si cu simt artistic. Este un domeniu complex, cu trsturi contradictorii, mbinnd surprinztor elemente traditionale de umor cu o serie de caracteristici definitorii pentru fenomenul globalizrii. Desigur, la nceput a fost folclorul propriu-zis. n Arhiva International de Folclor, Aarne- Thompson (apoi Uther) de la Helsinki, la categoria de creatii umoristice, Romnia este pe locul doi n clasamentul mondial. Dumitru Drghicescu, n interesanta si controversata sa carte „Din psihologia poporului romn”, afirma, la 1907: „Din toat mentalitatea romneasc, spiritul su satiric epigramatic este trstura cea mai neted, cea mai precis si mai bine definit. Aici, romnul a fost si este mai tare ca n orice. Este de observat c aceasta-i iarsi o trstur mental, pe care o are romnul n comun cu englezii. Apropierea dintre humorul si ironia englezeasc si dintre ironia si satira popular romn este att de mare, nct le-ai putea confunda.” Nu mult mai trziu, Hermann Keyserling, n „Spectrul Europei”, fcea despre romni observatii aproape identice. n umorul orsenesc al romnilor, pe lng trsturile traditionale, s-au impus si unele influente strine: anecdotica oriental, transmis prin grecii fanarioti, „wity”-ul, vorba de spirit a vienezilor, glumele evreilor hasidici (care-l slveau pe Dumnezeu prin veselie si cntec) si acel „wit” englezesc, asupra cruia ne vom opri putin n continuare. Este interesant c acest cuvnt se traduce prin inteligent, spirit vioi, gndire rapid, dar si prin umor. Astfel ajungem la identificarea ce se poate face ntre umor si inteligent. Revenind la legea lui Murphy citat mai sus, tot mai putini oameni au… umor (a se vedea calitatea ndoielnic a emisiunilor de divertisment din mass-media romneasc si international…). Pe drept cuvnt, Dumitru Apostolache este o fericit exceptie. Multimea glumelor, s le spunem, direct, bancuri, este uimitoare, mai ales remarcabile prin stilul lor concis, care nu las loc nici unui cuvnt de prisos. Modul acesta de exprimare nu duneaz deloc farmecului spiritual, efectului benefic asupra lectorului. Tematica este foarte divers, atingtoare a tuturor slbiciunilor omenesti (n prefata scris de Teodor Pracsiu ntlnim o inventariere complet a acestora). Unul dintre personajele tint este soacra, ea nu putea lipsi nicidecum. Amintim c este persoana cea mai frecvent ntlnit n folclorul universal, de la eschimosii din gheturile Arcticii la negrii de la Ecuator, fiind cal de btaie n toate culturile populare. Autorul mparte fr discriminare sgetile ironiei si ridicolului att brbatilor, ct si femeilor, fr a se uita pe sine nsusi. Pe lng efectul umoristic, un aspect dintre cel mai des „investigate”, adulterul, are si un efect de catharsis, prezenta sa erodnd, prin repetitie si varietate, reactiile firesti din viata cotidian. O laud indirect pentru simtul umorului o aduce un sondaj realizat n Franta, pe tema elementelor de atractie dintre sexe. Rspunsurile brbatilor au fost simple, s-au referit aproape exclusiv la aspectul fizic al femeilor. Rspunsurile acestora au fost mai complexe, mai nuantate. Ele sunt atrase la brbati n primul rnd de putere (fizic, intelectual, social, financiar…), apoi de simtul umorului si abia n ultimul rnd de aspectul fizic. Si romnii spun c brbatul trebuie s fie putin mai frumos dect dracul… Tot la noi se mai spune c dac ai fcut o femeie s rd, ai cucerit-o pe jumtate. Rmne, ns, cealalt jumtate… M intreb acum cte femei vor citi cartea profesorului Apostolache si cte „jumtti” va cuceri… n ncheiere, un exemplu de banc pe care l-am apreciat deosebit: „n timp ce examina o femeie, doctorul i spune: Inima, plmnii, pulsul, presiunea arterial sunt toate bune. Acum vreau s vd putin partea care v bag pe dumneavoastr, femeile, n tot felul de necazuri. Imediat femeia ncepe s se dezbrace, dar este ntrerupt de doctor: Nu! Nu! Nu v dezbrcati! Doar scoateti limba!”.
Dan Ravaru
