Regionalizarea sau reinventarea apei calde!

Prin noua lansare �n dezbatere public� a regionaliz�rii, Guvernul Ciolos �si ascunde, de fapt, impotenta �n actul de guvernare. Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, cere membrilor Guvernului „s� nu inventeze apa cald�” si s� atace adev�ratele probleme ale comunit�tilor locale. �n timp ce bugetele localit�tilor sunt �n mare suferint�, absorbtia fondurilor europene este zero. �n prezent, judetul Vaslui are dou� mari proiecte �n valoare de peste 250 milioane de euro, �n asteptare, din cauz� c� liniile de finantare nu sunt deschise.

Guvernul Ciolos a relansat in dezbatere public� problema regionaliz�rii administrative a Romaniei. Chiar dac� regionalizarea nu va avea loc pan� la sfarsitul anului, dorinta guvernantilor este ca, dup� alegerile parlamentare, operatiunea s� poat� intra in linie dreapt�. Premierul Dacian Ciolos a precizat c� discutiile trebuie abordate din perspectiva unei dezvolt�ri integrate a regiunilor, si nu doar prin prisma priorit�tilor politice ale unui presedinte de consiliu judetean sau altul. Ironic, Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Vaslui, i-a multumit lui Ciolos pentru faptul c�, in scurtul timp pe care il mai are de petrecut la Palatul Victoria, traseaz� liniile politice pentru urm�torii 25 de ani. Seful CJ Vaslui i-a reamintit premierului c� unit�tile administrativ-teritoriale sunt intr-o mare dificultate financiar�, din cauz� c� bugetele sau redus la jum�tate, si nu au nevoie de „principalele linii de guvernare” pentru urm�torul… secol. „Eu cred c� mai bine ar fi dac� (Dacian Ciolos, n.r.) ar g�si o solutie la protestul salariatilor din administratie, pentru o rectificare care s� acopere nevoile imediate ale administratiilor, dac� ar da drumul procedurilor de absorbtie de fonduri si, in sfarsit, dac� s-ar preocupa de guvernarea curent�, de zi cu zi”, a spus Dumitru Buzatu.

Ciolos si Iohannis nu trebuie luati �n serios

Presedintele CJ Vaslui a subiniat c�, atat afirmatiile lui Dacian Ciolos, cat si cele ale presedintelul Klaus Iohannis nu merit� prea multe comentarii. „Aceste proiecte de tar� care nu exist� nic�ieri, regionaliz�ri pe care nu le doreste nimeni, autostr�zi imaginare, drumuri peste Dun�re si multe alte bazaconii au darul de a inlocui actiunea concret�. Treburile merg vraiste. Singurele institutii ale administratiei care functioneaz�, din p�cate, sunt cele locale. Cu acesti oameni care au fost alesi in consiliile locale, prim�rii, consilii judetene, cu mai mult� sau mai putin� pricepere; acestia fac ca tara aceasta s� functioneze”, a spus Dumitru Buzatu. �n tot acest timp, guvernantii se ocup� mai mult de organizarea unor seminarii si de lansarea in dezbatere public� a unor subiecte nerelevante pentru comunit�tile locale. „Ciolos se ocup� de conferinte impreun� cu un alt corifeu al politicii democratice, Vasile Dancu, coautori ai celebrei ape calde”, a concluzionat Buzatu.

Proiectele europene, �n asteptare

Un mare proiect care nu este deschis este cel pe infrastructura mare de mediu. Pe acest segment de finantare nerambursabil�, judetul Vaslui are preg�tit un proiect care vizeaz� construirea de retele de ap� si canal in 53 de localit�ti. Valoarea total� a proiectului este de 161 milioane de euro, iar termenul final de executie este anul 2020. Tocmai de aceea este foarte importat s� fie elaborate cat mai rapid ghidurile, pentru ca procedurile de atribuire s� fie finalizate si s� se treac� efectiv la implementarea proiectului. Un alt mare proiect la care se lucreaz� si pentru care se asteapt� deschiderea liniei de finantare este construirea drumului strategic. Investitia include modernizarea mai multor drumuri judetene, reunite pe directia Barlad, Alexandru Vlahut�, Laza, Poienesti, Cod�esti, cu iesire in drumul national. Finantarea celor aproximativ 100 kilometri de drum se ridic� la suma de 100 milioane de euro si se va solicita printr-un proiect depus pe Programul Operational Sectorial. „Absorbtia este oprit�. St�m pe loc. Avem proiectele care vin din trecut. La acestea noi, nu se poate accesa nimic. As vrea s� se desf�soare procedurile. �n perioada cand s-a absorbit proiectele pe PIDU, cele pe m�sura 322, proiectele finantate de la bugetul national, oamenii au fost ocupati, sau f�cut investitii, au fost pl�tite taxe”, a explicat Dumitru Buzatu.