Peste 3.000 de societti din judetul Vaslui au datorii imense la bugetul consolidat al statului. Sectoarele constructii si prestri servicii contabilizeaz grosul arieratelor, datoriile de recuperat cifrndu-se la 46,96 milioane lei. Grav este faptul c restante de peste 36 milioane de lei sunt pe procedura de executare silit. Oamenii de afaceri spun c sunt decapitalizati, c nu dispun de facilitti de dezvoltare, iar n administratie sunt „elemente corupte”, care compromit investitiile.
Operatorii economici din judetul Vaslui au de returnat la visteria statului sume imense. Conform datelor Administratiei Judetene a Finantelor Publice (AJFP) Vaslui, la data de 30 aprilie 2016, nu mai putin de 3.080 contribuabili persoane juridice aveau obligatii fiscale neachitate la bugetul consolidat al statului. La aceeasi dat, valoarea arieratelor recuperabile de la persoane juridice, datorate bugetului consolidat al statului, inregistrate in evidenta AJFP Vaslui, era de 46,96 milioane lei. Potrivit acelorasi date, ponderea cea mai mare, de 64,3%, o reprezint arieratele inregistrate la bugetul de stat, valoarea acestora fiind de 30,19 milioane lei. Pe celelalte componente buge tare, situatia sumelor restante arat astfel: arieratele bugetului asigurrilor sociale de stat au o pondere de 25% si o valoare de 11,74 milioane lei, iar arieratele bugetului asigurrilor sociale de sntate au fost de 4,59 milioane lei, cu o pondere de 9,8%. Nu in ultimul rand, la bugetul asigurrilor de somaj au fost inregistrate arierate de 0,44 milioane lei, ceea ce reprezint un procent de 0,9%. „Valoarea arieratelor esalonate la plat a fost de 9,97 milioane lei, iar cele in executare silit, de 36,99 milioane lei. Domeniile de activitate ale contribuabililor persoane juridice cu cele mai mari obligatii fiscale neachitate sunt constructiile si prestrile servicii”, spune Nelu Sava, directorul AJFP Vaslui.
Oamenii de afaceri nu sunt sfinti!
Referindu-se la restantele contabilizate la bugetul consolidat al statului de oamenii de afaceri, Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur (CCIA) Vaslui, a spus c aceast realitate reflect srcirea mediului de afaceri vasluian. Practic, societtile comerciale nu dispun de capacitatea financiar necesar pentru a-si achita datoriile la stat si ratele la creditele contractate la institutiile financiare. „Acest tablou ne arat mediul neprielnic in care isi desfsoar activitatea oamenii de afaceri. Firmele nu au nimic in patrimoniu si, de aceea, se apeleaz la executri silite, impunerea de popriri pe conturile bancare etc. Eu inteleg c oamenii de afaceri nu sunt sfinti. Rog, ins, s se inteleag c nu toti oamenii de afaceri sunt hoti. nteleg c sunt corupti, iar cei care provoac coruptia sunt si din randul oamenilor de afaceri. Fenomenul coruptiei e generat de administratia public. Vrei s castigi o licitatie, dai spag! Exist coruptori, dar si elementul corupt, de care nu poti s treci”, a spus Ionel Constantin. Presedintele Camerei de Comert a precizat c, de-a lungul timpului, a gsit intelegere la sefii ANAF-ului de la nivel local, dar si la nivelul directorilor de deconcentrate. Astfel, dac persoanele juridice restantiere isi iau angajamentul achitrii integrale a arieratelor, beneficiaz de o esalonare la plat de 60 luni. Un alt avantaj pentru afaceristi este c, pe respectiva perioad, nu li se mai calculeaz penalitti in plus. Singura cerint pentru obtinerea acestor facilitti legale este ca intreprinztorii s se adreseze Fiscului. „ANAF-ul trebuie s incaseze acesti bani. Gradul de colectare in judetul nostru este foarte bun, de peste 90%. Stim cum stau restul judetelor din Regiunea Nord-Est 1, unde colectrile veniturilor la bugetul consolidat sunt de pan la 65%”, a mai spus Ionel Constantin.
Evaziunea, inamicul nr. 1 al ANAF
Premierul Dacian Ciolos a spus la Gala Premiilor „Capital”, c Fiscul trebui s fie partenerul oamenilor de afaceri, primul pas in aceast directie fiind debirocratizarea. „ANAF isi are rolul su, si sper s nu mai devin o sperietoare a mediului economic, ci un partener. E drept c pe ANAF exist cateodat presiuni pentru a colecta bani la buget, ins cred c aceste presiuni n-ar trebui s fie cele care s duc la o performant a colectrii la buget, ci performanta ar trebui s vin, in primul rand, din reducerea evaziunii fiscale si dintr-o contributie voluntar, s spun, in acest proces de colectare”, a spus Dacian Ciolos, citat de News.ro. Premierul a precizat c acord o foarte mare atentie ANAFului, rolului pe care institutia il are in legtura cu mediul de afaceri. E o institutie cheie atat pentru buget si ar trebui s fie o institutie cheie si in relatia cu mediul de afaceri”, a punctat Ciolos. Tocmai de aceea, trebuie identificat un punct de echilibru, astfel incat Fiscul s isi fac datoria, dar s nu se transforme intr-o institutie de fort”, asa cum s-a mai intamplat.
