vineri, mai 15, 2026

Tranzitul planetei Mercur peste discul Soarelui, observat în direct

1

Astãzi, are loc un fenomen astronomic foarte rar – trecerea prin dreptul Soarelui a planetei Mercur -, fenomen ce va putea fi observat în conditii foarte bune si din tara noastrã. Cu acest prilej, Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan”, din Bârlad, organizeazã mai multe activitãti. La ora 13.00, va avea loc o conferintã publicã, în cadrul cãreia se va vorbi despre tranzitului lui Mercur, iar dupã ora 14.00, observarea fenomenului, prin instrumentele din dotare. Activitatea se va desfãsura la sediul muzeului din str. Republicii nr. 235 (unde este si locatia observatorului astronomic).

Principalele momente ale tranzitului lui Mercur sunt: 14:11:50 – inceputul fenomenului astronomic. Planeta Mercur incepe sã fie vizibilã ca un disc mic negru in dreptul Soarelui; 17:55:53 – Faza maximã a tranzitului. Mercur se aflã cel mai aproape de centrul discului Soarelui. „Pentru latitudinea tãrii noastre, fenomenul se va incheia odatã cu apusul Soarelui, in jurul orei 20.30, finalul efectiv al tranzitului planetei Mercur nu va fi vizibil de la noi. În tot acest timp, publicul vizitator va avea ocazia sã observe transmisia live a tranzitului in sala observatorului astronomic, ce va fi posibilã cu ajutorul telescopului principal. Atentie! Nu incercati sã observati Soarele printr-un instrument fãrã filtru solar, sau chiar cu ochiul liber. Dacã priviti Soarele cu ochii neprotejati chiar si pentru cateva secunde, puteti sã suferiti leziuni grave la nivelul retinei care se pot transforma in pierderea temporarã sau chiar definitivã a vederii!”, a subliniat Dumitru Ciprian Vantdevarã, muzeograf Planetariul/Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Parvan” Barlad. Ultimul tranzit a lui Mercur vizibil din Romania a avut loc pe 7 mai 2003. Urmãtorul tranzit a lui Mercur va avea loc 11 noiembrie 2019. În fiecare secol sunt in jur de 13 tranzituri ale lui Mercur, dar nu toate sunt vizibile din tara noastrã. În trecut, astronomii utilizau tranziturile lui Mercur si Venus pentru a obtine informatii despre dimensiunile din Sistemul solar: mãrimea Soarelui, distanta panã la Venus si distanta medie Pãmant- Soare, care mai poartã numele si de unitate astronomicã.

1 COMENTARIU

  1. Totul i se datoreaza lui Ciprin Vantdevar, om cu coloana vertebrala….ceea ce nu se potriveste cu directorul muzeului…..o nulitate

Comentariile sunt închise.