Monografia comunei V�leni sau Cronica unei istorii de 600 de ani

„Cunosc�nd istoria, eroii, traditia, ne facem mai sociabili, mai altruisti, mai iubitori de om si viata.”

Nicolae Iorga

Sunt uneori momente deosebit de importante in viata unei comunit�ti, care se cuvine a fi subliniate si tr�ite cu demnitate si bucurie. Evenimentul din 6 martie 2016, prilejuit de lansarea mono – grafiei comunei V�leni, este unul din aceste momente care, cu sigurant�, va marca de o manier� benefic� viitorul acestei str�vechi asez�ri romanesti. �ncepand cu aceast� dat�, comuna V�leni cap�t� girul si recunoasterea istoric� pentru cei 600 de ani de existent�, inscriindu-se astfel in randul comunit�tilor care au pus temeliile de inceput ale tinuturilor moldave. Ceea ce s-a intamplat la V�leni prin lansarea acestei monumentale monografii a locului a fost unul din acele momente fericite in care toat� suflarea comunei i-a act de propria istorie consemnat� intre copertile unei c�rti, intitulat�, simplu, „Comuna V�leni – judetul Vaslui – oameni si locuri”, care – coincident� – are tot atatea pagini cati ani de existent� are comuna. Prin aceast� lucrare, Octavian Dumitriu – autorul c�rtii – ofer� comunei V�leni un adev�rat blazon al identit�tii sale. Aparitia acestei c�rti se inscrie in ceea ce marele nostru istoric Nicolae Iorga spunea: „Istoria unei natiuni nu va fi complet� decat atunci cand si ultimul c�tun va avea consemnat� istoria sa”. Si avea dreptate, pentru c�, pan� la urm�, istoria consemneaz� existenta concret� a fiec�rei comunit�ti in ceea ce au ele mai semnificativ – de fapt viata comunit�tii cu parcursul ei in timp. O carte frumoas�, inteligent alc�tuit�, bogat� in evenimente si imagini, croit� parc� pe m�sura vechimii si vredniciei oamenilor acestor locuri. Cele 16 capitole ce alc�tuiesc cartea sunt tot atatea studii in diversele domenii care au marcat evolutia comunei; de la asezare geografic�, aspecte de toponimie local�, cadru sociodemografic, file de istorie, etno – grafie si folclor, pan� la viata spiritual�, inv�t�mant, activitate cultural-artistic� si evolutie econo – mic�. Prin continutul s�u, mono gra – fia profesorului Octavian Dumitriu apare mai intai de toate ca o carte document, pentru c� insereaz� in paginile sale date precise privind evolutia comunei, cu fluctuatiile ei in timp determinate de contextul geoclimatic, economic, adminis tra – tiv, socio-politic si istoric. �n egal� m�sur�, consemneaz� intampl�ri, fapte, oameni si evenimente impor – tante, cu impactul lor asupra co – munit�tii si de fiecare dat� inte – grate in contextul mai larg al istoriei nationale. Toate eveni – mentele sunt cercetate cu acribie stiintific� si prezentate cu acuratetea unui veritabil cronicar, c�ruia nu-i scap� nimic din ceea ce a insemnat parcursul istoric al comunei de-a lungul celor sase sute de ani de existent� atestat� documentar. �ntr-un stil narativ impecabil – desi m�rturiseste cu modestie c� nu are rutina condeiului (realitatea il contrazice ins�) – autorul realizeaz� pagini de o frumusete aparte, mai ales cand descrie pitorescul zonei, natura in desf�surarea ei ciclic�, evenimente si cu deosebire portrete ale tr�itorilor locului. Aceste descrieri cap�t� un aspect afectiv-emotional cand se refer� la traditie, obiceiuri, folclor, viata spiritual� si culturaleducativ�, la personalit�ti ale locului sau plecate din bastina comunei. Deosebit de emotionante sunt paginile care evoc� jertfele lo – cuitorilor comunei de-a lungul timpului, pentru ap�rarea gliei str�mosesti si consolidarea statului roman, incepand cu r�zboiul de independent�, trecand prin tra – gedia primului r�zboi mondial si continuand cu enormele sacrificii din cea de a doua conflagratie mondial� (Cap. 6, Ani de fr�mant�ri, p. 107). Dincolo de patetismul justificat al evoc�rilor, este sentimentul de mandrie patriotic� pentru eroii pe care comuna i-a dat patriei, pentru paginile de glorie pe care acestia leau scris cu sangele lor si respectul pentru jertfa lor pe care generatiile in succesiunea lor il poart�. Printre numerosii eroi evocati in paginile c�rtii se afl� si legendarul erou al plaiurilor vasluiene – Constantin Turcanu (alias Penes Curcanul), care in viata civil� a fost picher al drumului spre Iasi, drum ce traverseaz� comuna de la un cap�t la altul (p. 111). Te cunosc, eroule – ii va spune Vasile Alecsandri oprindu-se la podul peste Vasluiet la care picherul lucra. Va fi stat la taifas eroul cu poetul care a cantat, ca nimeni altul, vitejia ostasului roman in momentele de r�scruce ale istoriei noastre. Nici momentele de cump�n� din istoria comunei nu au fost ocolite, asa cum a fost cazul r�scoalei din 1907 (p. 112), in care, prin relatarea sa, autorul se apropie de adev�rul istoric si nu de cel consacrat de viziunea socialist� a timpului, sau de cea comunist� de mai tarziu. Cei 11.000 de morti in r�scoal� au fost, de fapt, 427. Cel care indemna la r�zmerit� era de fapt unul din sutele de agitatori care impanziser� tara pentru a o destabiliza prin revolta t�r�neasc�, in timp ce trupele habsburgice si rusesti, ca si a altor vecini hr�p�reti, st�teau cu arma la picior gata pentru a ne pacifica tara. Moment greu pentru tar�, generat in principal de abuzurile arendasilor, intampl�tor evrei, de tipul lui Juster, Cron sau Fischer. Cele dou� sate, V�leni si Moara Domneasc�, cu locuitorii lor – v�lenarii si morenii – au p�sit impreun� prin istorie, si-au construit impreun� destinul si tot impreun� au str�puns veacurile. Iat� de ce poate cele mai frumoase pagini sunt dedicate vietii spirituale – prin evocarea credintei str�mosesti si a slujitorilor altarului; folclorului – prin descrierea traditiei si obiceiurilor locului si a oamenilor marcanti care au contribuit la progresul si emanciparea comunei. „Oamenii, foarte gospodari, oa – meni de lume, deschisi si adesea intransigenti: seriosi si cu valori solide la care nu renunt� usor, ceea ce face ca r�d�cinile lor aici s� fie adanci si viguroase” (p. 400), justificandu-si astfel originea bucovinean� (p. 50). Viata este descris� asa cum a fost ea in diferite etape istorice, marcat� indeosebi de munca grea a campului, dar si de alte activit�ti caracteristice vietii rurale. Detaliile de tip gospod�resc, folclorul locului, traditiile si obiceiurile legate de s�rb�tori si evenimente speciale din viata familiei sau comunit�tii, fac deliciul lecturii, mai ales c� multi contemporani si str�mosii lor se reg�sesc in paginile c�rtii. Sub acest aspect remarcabil este faptul c� cel mai amplu spatiu il ocup� capitolul Etnografie si Folclor (87 de pagini) in care ne este prezintat un adev�rat tezaur cultural al locului (p. 396). Prin aceste descrieri si evoc�ri cartea aseaz� istoria acestor binecu – vantate plaiuri in contextul mai larg al culturii si istoriei nationale. Nu mai putin interesant� este istoria personal� a autorului, la randul s�u o distins� personalitate care, mai bine de cincizeci de ani, sa identificat cu viata comunit�tii (p. 564). Pentru c� insusi profesorul Octavian Dumitriu este un lupt�tor si, de ce nu, chiar un erou care se reg�seste trup si suflet in viata recent� a comunei. N�scut pe meleagurile Bac�ului (Vultureni), autorul isi va petrece copil�ria in satul Deleni (lang� M�n�stirea Moreni), a c�rei lume mirific� prinde contur in amintirile sale nostalgice „urcatul prin s�lcii dup� pui de vrabie, p�scutul vitelor (doi boi si o vac�) pe coasta de lang� M�n�stirea Moreni, cu bucata de m�m�lig� care a luat-o la vale si tistarii dup� ea cand s-a asezat la mas�, c�utarea vitelor prin p�durea Buda situat� dincolo de Vlamnic… mersul prin iarb�, dimineata, cand boabele de rou� inc� mai str�luceau si p�durea r�suna de primele ciripeli ale p�s�relelor…” f�ceau parte din viata obisnuit� a unui copil de tar� care tr�ia din plin chiar si bucuria simpl� a jocului cu mingea de carp�: „parc� v�d si acum cum alergam cu picioarele goale si cuprinsi de euforia jocului (cu mingea de carp�, n.n.), strigam de parc� toat� lumea ar fi fost numai a noastr�”. Frumoas� si minunat� era viata la tar� privit� cu ochi de copil! conchide nostalgic autorul (p. 562). Ajuns la V�leni, prin nedes – lusitele c�i ale destinului, avea s� se integreze pentru toat� viata in comunitatea in care a g�sit locul propice pentru a-si dezvolta pro – pria vocatie. „Aici, la tar�, in oaza de liniste a satului dintre salcami, am avut mediul prielnic pentru ami des�varsi preg�tirea profe – sional�, stiintific� si metodic�… pentru a-mi forma o filosofie moral-poetic� asupra rostului educatorului in viata rural� si invingerea dificult�tilor vietii cu vrednicie si onoare” (p. 565). Viata i-a dovedit unul din cele mai simple adev�ruri: c� nu poti realiza nimic durabil in viat� si profesie dac� nu te integrezi trup si suflet locului h�r�zit prin forta destinului, pentru c�, „pentru mine – spune autorul – preg�tirea inte – lectual� a fost esential� si cred c� drumul ales a fost cel corect ce mia permis desf�surarea acelor acti – vit�ti compatibile cu starea mea de s�n�tate, fiind si pe placul prietenei mele (hemofilia)”. Si apoi – mai zice autorul – „ce-i mai incant�tor decat s� te trezesti in diminetile de prim�var� si var� in acordurile concertului potpuriu atat de frumos ciripit de inimoasa filomel� (privighetoare) care-si duce viata printre ramurile nucilor din fundul gr�dinii pe sub care curge linistit un paraias – paraul V�leni…” Si, din nou, „minunat� e viata la tar�!”. As face aici o prim� remarc� legat� in egal� m�sur� de carte si de autor. Dincolo de evocarea cronologic� a istoriei comunei, de departe se simte acel sentiment de dragoste, de pretuire si de c�ldur� sufleteasc� pentru tot ceea ce evoc� in paginile c�rtii. O carte scris� cu sufletul, am putea spune, pentru minunatele suflete ale oamenilor acestor locuri, in mijlocul c�rora a tr�it, s-a implinit si a creat. O a doua remarc� este legat� de ins�si viata personal� a autorului, in permanent� amenintat� de riscul vital a unei boli pe care a mostenit-o si pe care a invins-o cu stoicism, acceptare si intelepciune, numind-o cu empatie chiar, prie – tena mea. Drama propriei existente o va descrie intr-o carte ap�rut� sub titlul „Destinul unui in – ving�tor”, un adev�rat exemplu de urmat pentru oricine p�seste in viat�, cum c�, insusi destinul poate fi influientat prin intelepciune si asumare lucid� a realit�tii. �n acest context aveam s� ne cunoastem. Eu, in calitate de medic coor – donator al programului national din care f�cea parte, el, in calitate de pacient. Dup� aparitia c�rtii amintite, imi va spune textual: domnule doctor, eu am tr�it destul, imi cunosc bine prietena, asa c� dati medicamentele ce mi sar cuveni celor mai tineri pentru c� ei au viata in fat�. Gest de inalt� noblete. Noblete n�scut� din suferint� si devotiune, din pasiune si intelepciune. O victorie a spiritului am putea spune f�r� teama de a gresi. �ns� adev�rata victorie a profesorului Octavian Dumitriu este monografia inchinat� comunei care l-a adoptat. O pagin� de istorie care aduce la lumin� cei sase sute de ani de existent� a acestei asez�ri si, de ce nu, o pagin� frumoas� care se adaug� istoriei neamului romanesc.

Valeriu Lupu –
doctor �n stiinte medicale