Patronatul vasluian nu renunt la initiativa privind declararea judetului Vaslui zon defavorizat, cu att mai mult cu ct Uniunea European acord bani acestor entitti. Pentru tot multi, aceast „portit” reprezint singura sans de dezvoltare a judetului, dar cu o conditie: autorittile judetene trebuie s si asume faptul c suntem sraci si s initieze demersurile pentru declararea Vasluiului ca zon defavorizat. Nici strinii nu ne ajut prea mult. Astfel, n luna ianuarie 2016, n judetul Vaslui au fost nregistrate la Oficul Registrului Comertului trei societti cu participare strin la capitalul social. Valoarea capitalului social subscris de cele trei firme noi este de… 88 de euro!
Ovidiu Copacinschi, prese – dintele Asociatiei Patronale a ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, spune c Uniunea European vrea s acorde fonduri nerambursabile zonelor srace care o compun. n cadrul sedintei Comisiei de Dialog Social, Ovidiu Copacinschi l-a indemnat pe prefectul judetului Vaslui, Daniel Olteanu, s se alture initiativei si s fac demersurile necesare in acest sens. „Am auzit-o intr-un interviu pe Corina Cretu, comisarul euro – pean pentru politici regionale, c sunt destui bani pentru regiunile srace. Haideti s demarm procedurile pentru declararea judetului Vaslui zon defavorizat! Uniunea European ne d bani! De ce nu ne asumm aceast rea – litate, c suntem defavorizati, c suntem sraci? S dm drumul la us pentru a veni bani in judet, si se vor dezvolta toate!”, a spus Ovidiu Copacinschi. Rspunsul prefectului Daniel Olteanu a fost imediat: Prefectura lucreaz la con – stituirea unei comisii, in care un rol important il vor avea specialistii in accesarea fondu – rilor europene. „Vream s realizm aceast comisie. Scoaterea judetului Vaslui din srcie nu o rezolvm noi, dar vom continua pasii fcuti prin deschiderea acesteia. Trebuie s se elaboreze strategii rea – liste, cu obiective imediate, indreptate ctre cettean”, a spus Daniel Olteanu.
n Moldova se traieste cel mai prost din Romnia
n acest moment, Moldova traverseaz o situatie economic foarte dificil, este lipsit de o infrastrctur modern si dispune de venituri putine la bugetele locale, comparativ cu judetele din vestul Romaniei, spre exemplu. Tocmai de aceea, judetele din Moldova trebui s isi fac cunoscute realittile economice, gradul de srcie cu care se confrunt localittile, nivelul salariilor etc. „n ultimele zile, la Iasi, am avut discutii cu mai multi ministri ai Guvernului Ciolos, care recunosc situatia grea in care se afl Moldova. Dar nu e suficient. Factorul politic ar trebui s isi spun mai apsat cuvantul vizavi de modul cum isi duc oamenii viata aici. Nu am auzit de o strategie de dezvoltare economic a trii pe 30, pe 40 de ani. Fr o strategie, nu se face nimic”, a mai spus Copacinschi. Oamenii de afaceri cer ca micile afaceri autohtone care achit sume importante ca taxe si impozite la bugetele locale s fie sprijinite in mod real. Astfel, intreprinztorii locali doresc ca IMM-urile s fie tratate pe picior de egalitate cu marile companii strine. „Cum companiile strine se impiedic in IMM-uri, apar imediat msuri in favoarea lor. Codul Fiscal a fost adoptat cu mult entuziasm, dar, de fapt, a adus suplimentarea taxelor si impozitelor. n tot acest timp, companiile strine nu pltesc sume semnificative din taxe si impozite la statul roman”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.
Programul special pentru Vaslui – fara raspuns
n luna februarie 2014, oamenii de afaceri din judetul Vaslui au transmis un memoriu Guvernului Romaniei. n document, patronatul solicita incadrarea judetului Vaslui in categoria zonelor defavorizate si intocmirea unui program special de investitii pentru judetul Vaslui. De asemenea, se solicita acordarea de facilitti pentru micsorarea decalajului economic dintre judetul nostru si alte zone din tar. Msurile vizau introducerea judetului Vaslui in categoria zonelor defavorizate si crearea, in consecint, de facilitti (inclusiv de ordin fiscal) pentru atragerea de investitii in zon, stimularea activittii intreprin – derilor si crearea de noi locuri de munc. Pentru a relansa activitatea economic, patronatul mai solicita suspen – darea executrii, blocrii cont – urilor si aplicrii penalittilor in cazul in care contribuabilul (agent economic) este afectat de pltile intarziate ale statului (facturi neachitate din contracte de achizitie public sau TVA nerambursat). „Noi am cerut pentru judetul Vaslui un program de investitii de un miliard de euro. Am transmis memoriul la Guvern si… acolo a rmas! Am avut discutii frumoase cu ministrii, dar acolo au rmas si ele. Nu am primit nici un rspuns”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.
QED: n ianuarie, trei firme strine au investit 88 de euro n judetul Vaslui!
n luna ianuarie 2016, in judetul Vaslui au fost inregistrate la Oficul Registrului Comertului trei societti cu participare strin la capitalul social. Valoarea capitalului social subscris de cele trei firme noi este de… 88 de euro! Pentru a realiza diferenta imens in ceea ce priveste potentialul de atragere a capitalului strin intre diferitele zone din tar, facem o comparatie cu Bucurestiul. n Capitala Romaniei, in aceeasi lun, s-au inregistrat 132 de firme, care au vrsat la capitalul social suma de 425.069 euro. De altfel, judetul Vaslui are cei mai putini angajati din Romania care lucreaz in companii strine. Din cei peste 50.000 de angajati de la nivelul judetului, doar 1.025 muncesc in cadrul unei societti cu capital strin. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur Vaslui, spune c, pentru a avea succes pe segmentul investitional, Vasluiul trebui s prezinte facilitti atractive. „Dac nu vom face un efort comun, administratia public, patronatul, Camera de Comert, pentru a prezenta facilittile din judetul nostru, nu vom avea investitii. Ce, dac suntem cei mai sraci din Moldova, nimeni nu st la coad s investeasc la noi? Cand vom avea o strategie economico- social, va trebui s o prezentm in fiecare zi atat la nivel national, cat si regional. Cei care vor s investeasc la noi trebuie s stie ce le oferim, trebuie s stie c Vasluiul are oameni bine pregtiti in diferite domenii”, a subliniat Ionel Constantin.