n scrisoarea adresat presedintelui Comisiei Juridice, Bogdan Ciuc, Zgonea propune „reluarea cu celeritate – odat cu inceperea noii sesiuni parlamentare”, a dezbaterilor de pe marginea modificrilor care trebuie aduce Codului Penal si de Procedur Penal, „cu participarea tuturor institutiilor cu atributii in domeniu – Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, nalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe lang nalta Curte de Casatie si Justitie” Valeriu Zgonea apreciaz in scrisoarea transmis presedintelui Comisiei Juridice c stablirea unui calendar „an maximum zece zile, cu termene clare si ferme care s fie prezentat in cadrul BP al Camerei Deputatilor si insusit de ctre toate partidele politice parlamentare va contribui la accelerarea adoptrii unui pachet legislativ coerent, in consens cu toti actorii implicati si cu respectarea deciziilor Curtii Constitutionale”. Presedintele Camerei Deputatilor reaminteste, potrivit sursei citate, c modificarea Codului Penal si de Procedur Penal a fost „angajamentul Comisiei juridice, de disciplin si imunitti inc din prima sesiune parlamentar a anului trecut, obiectiv care ins nu a mai fost pus in aplicare si a atras mai multe critici la adresa Parlamentului in ultimul raport MCV”. Valeriu Zgonea s-a adresat si liderilor de grupuri parlamentare, tot prin intermediul unor scrisori, informandu-i pe acestia c „an ultimul raport MCV au fost formulate recomandri cu privire la corectarea anumitor deficiente semnalate la nivelul activittii Parlamentului, iar una dintre situatiile care trebuie solutionate rapid se refer la modificrile ce trebuie aduse Codului Penal si Codului de Procedur Penal, ca urmare a unur decizii ale CCR si a nevoilor semnalate de ctre institutiile cu atributii in domeniu”. „Ar fi un semnal clar si puternic c Parlamentul este pe deplin angajat in continuarea reformelor necesare sustinerii activittii justitiei si indeplinirii obiectivului de ridicare, intr-un timp rezonabil, a monitorizrii CE la adresa Romaniei”, sustine Valeriu Zgonea. Totodat, in scrisoarea adresat ministrului Justitiei, Raluca Prun, Zgonea afirm c „avand in vedere c acest pachet legislativ vizeaz in mod direct activitatea justitiei, este imperios necesar implicarea Ministerului Justitiei si a celorlalte institutii cu atributii in domeniu”. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis ctre institutiile abilitate invitatia de a lua parte la viitoarele dezbateri care vor avea loc pe aceste subiecte, astfel incat punctele de vedere pe care le vor formula „s poat fi integrate intr-o manier coerent, in deplin acord cu opiniile autorittilor judiciare”. Romania a continuat s obtin progrese pentru indeplinirea obiectivelor stabilite impreun cu Uniunea European, dar sunt necesare eforturi suplimentare in combaterea coruptiei la toate nivelurile si pentru asigurarea independentei justitiei, recomand raportul CE elaborat prin instrumentul MCV. n timp ce lupta anticoruptie este apreciat, Parlamentul continu s fie criticat in raportul MCV. „n acelasi timp, faptul c mai multe dintre recomandrile din raportul privind MCV din 2015 rman valabile arat c reforma nu se bucur de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independenta sistemului judiciar si respectarea hotrarilor judectoresti continu s se confrunte cu provocri. Reforma codurilor penale este pus sub semnul intrebrii in Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmrire penal s ii trateze pe parlamentari ca pe niste cetteni obisnuiti sunt in continuare lipsite de criterii obiective”, arat raportul Comisiei Europene. Potrivit aceleiasi surse, criticile la adresa magistratilor in pres si de ctre politicieni rman frecvente in Romania, situatie care risc s afecteze activitatea justitiei. „n cursul anului 2015 s-a observat o intensificare a solicitrilor de aprare a independentei justitiei in urma criticilor dure fcute de ctre pres si de politicieni, inclusiv de ctre premierul (n.red. – Victor Ponta) si de ctre presedintele Senatului (n.red. – Clin Popescu Triceanu). De asemenea, inc exist cazuri de presiuni asupra judectorilor Curtii Constitutionale”, subliniaz raportul. Potrivit acestuia, in 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunittii unor parlamentari. De asemenea, rspunsul Parlamentului la solicitrile DNA este lipsit de criterii obiective pe baza crora s se furnizeze o justificare clar si consecvent in fiecare caz, in special pentru refuzuri, iar msurile intreprinse in aceast privint au fost luate mai degrab de unele partide politice decat de Parlament, potrivit sursei citate.
