Vasluienii se numr printre romnii care se mprumut cel mai putin de la bnci. La sfrsitul anului trecut, creditele contractate de la institutiile financiare reprezentate n judetul nostru totalizau mai putin de 700 milioane lei. n grupul „select” al zonelor cu credite reduse se mai afl judetele Clrasi, Ialomita, Slaj si Tulcea. Cu salarii foarte mari si o piat a consumului n continu expansiune, locuitorii din Bucuresti – Ilfov se mprumut la greu pentru case, masini, electronice-IT etc. Decalajul ntre cele dou categorii este imens. Astfel, dac n judetele srace valoarea creditelor este de numai 5,5 miliarde lei, locuitorii Capitalei si cei din Ilfov au mprumutat, mpreun, aproape 61 miliarde lei!
La sfarsitul anului trecut, valoarea creditele totale luate de populatie, in lei si valut, se ridica la suma de 107,7 miliarde de lei. Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, la sfarsitul lunii decembrie 2015, valoarea total a imprumuturilor in moneda national era in sum de 51 de miliarde lei, restul creditelor fiind in valut. Cum era de asteptat, regiunile bogate ale Romaniei au absorbit cea mai mare parte a acestor resurse financiare. Locuitorii Capitalei, impreun cu cei din judetul Ilfov, au contractat 37% din totalul banilor imprumutati de romani de la institutiile financiare, respectiv 60,97de miliarde de lei. Practic, dac ne raportm la numrul locuitorilor din zona Bucuresti-Ilfov, reise c in acest zon valoarea creditului mediu pe cap de locuitor este de 1.500 de lei. Potrivit unei analize „Jurnalul National”, pe locul doi, la mare distant, sunt locuitorii judetului Cluj, care au imprumutat de la bncile comerciale suma de 5,7 miliarde de lei, de 10 ori mai putin decat bucurestenii. Mai exact, valoarea medie a creditului pe cap de locuitor este in Cluj de 787 de lei. Pe pozitia a treia din clasamet sunt locuitorii judetului Timis, cu o medie de 694 lei pe cap de locuitor.
Salarii mici, credite putine
Judetul Vaslui se afl la polul opus in ce priveste suma impru – mutat de locuitori de la institutiile financiare. Pe lang Vaslui, la coada clasamentului se mai afl judetele Giurgiu, Clrasi, Ialomita, Slaj, Tulcea, Dambovita, Caras-Severin si Harghita, fiecare dintre ele cu imprumuturi totalizand mai putin de 700 de milioane. Creditele bancare acordate de bnci in judetele mai slab dezvoltate totalizeaz 5,5 miliarde de lei. Explicatia acestei diferente imense intre anumite zone ale trii este simpl: nivelul sczut al salariilor.
Cauza si efectul
Pentru urmtorii trei ani, Comisia National de Prognoz estimeaz o dezvoltare economic firav a judetului Vaslui. Astfel, de la 52,8 mii salariati in acest an, in anul 2018, Vasluiul va inregistra o crestere a numrului de angajati, ajungand la 55,7 mii persoane. Cu mai multi salariati si mai putini someri, produsul intern brut al Vasluiului va creste de la 6.993 milioane lei in acest an la 7.924 milioane lei peste trei ani. n prezent, la nivel national, Moldova are investitii mai mici cu 10 – 15% in raport cu alte zone, in timp ce 3.000 de societti se inchid anual numai in Regiunea de Dezvoltare Nord-Est 1. De asemenea, costurile pentru transport suportate de operatorii economici din regiune, inclusiv din judetul Vaslui, sunt mai mari cu 30 – 33% fat de alte judete din tar. Mai mult, in Regiunea Nord-Est, din care face parte si judetul Vaslui, sunt numai 3,31% din IMM-urile din tar, in timp ce in zona Bucuresti – Ilfov sunt amplasate 28% din totalul IMM-urilor. Din afacerile deschise in zona Moldovei, 80% sunt microintreprinderi. Un procent de 47% din intreprinderi sunt afectate de situatia economic, 30% din firme se simt amenintate intr-o proportie medie, 10% din afaceri sunt influentate intr-o mare msur de evolutia economiei si doar 2% din patroni declar c nu sunt afectati.
