Primul ajutor reprezint totalitatea msurilor care se aplic n cazul accidentatilor, naintea interventiei cadrelor medicale. Oricine are un instructaj minim corespunztor poate aplica primul ajutor. Primul ajutor poate salva o viat si poate evita agravarea rnilor. n orice moment se poate ntmpla s fii nevoit s acorzi primul ajutor. Poti ajuta un membru al familiei, un prieten sau un necunoscut. De aceea, cunoasterea ctorva notiuni elementare de prim-ajutor sunt utile fiecruia dintre noi.
Primul ajutor n accidentele rutiere
Reprezint un complex de msuri de urgent, care se aplic inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o important deosebit pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului de circulatie. O conditie obligatorie este crearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului.
Cum evaluezi gradul de afectare a victimei?
Atitudinea ta cand acorzi primul ajutor: fii calm, optimist, pentru a inspira incredere victimei. Oricat de impresionant ar fi scena accidentului, oricat de grav este starea rnitilor, salvatorul nu are voie s-si piard cumptul. Cand esti in fata unei persoane accidentate, trebuie s evaluezi rapid trei lucruri: starea de constient, respiratia si circulatia sangelui. Astfel, iti dai seama de gravitatea accidentului si de msurile pe care trebuie s le iei. Dac persoana sangereaz masiv, trebuie totodat intervenit rapid pentru oprirea hemoragiei. 1. Evaluarea strii de constien – t (stimuli verbali si durerosi) Din primul moment, incearc s vorbesti cu accidentatul. Pune-i cateva intrebri usoare: „Ce s-a intamplat?”, „Ce v doare?”, „Cum v simtiti?”. Dac victima nu rspunde la intrebri, verific-i sensibilitatea dureroas astfel: ciupeste pielea usor, strange usor varful degetelor sau lobul urechii; dac vei remarca prezenta unei grimase de durere, inseamn c victima rspunde la stimuli durerosi. Starea accidentatului este bun dac este constient si poate vorbi (chiar dac este dezorientat), este mai grav dac nu este constient dar rspunde la stimuli durerosi si este grav dac accidentatul este neresponsiv atat la stimulii verbali, cat si la cei durerosi. Pentru persoanele care nu sunt constiente, trebuie eva – luate imediat respiratia si circulatia. 2. Evaluarea respiratiei. Pentru a vedea dac victima respir, apropie-ti obrazul de fata victimei pentru a simti sau auzi respiratia acesteia, incercand s surprinzi totodat eventuale miscri respiratorii ale pieptului su. O alt metod este cea a oglinzii: pui o oglind sau o suprafat lucioas in fat nasului rnitului, iar in cazul in care respir, vaporii de ap din aerul expirat (inclzit) vor condensa pe oglind. 3. Evaluarea circulatiei – pulsul. Pulsul se examineaz la gat, pe artera carotid, prin apsarea cu dou degete (arttor si mijlociu) in spatiul dintre trahee si muschiul gatului. Se palpeaz timp de 5-10 secunde intr-o parte, iar dac nu simtim nimic, se repet manevra in partea cealalt. Pulsul poate fi luat si prin apsarea usoar cu dou degete a incheieturii mainii. Victima unui accident de circulatie trebuie menajat la ma – xim. Se vor evita gesturile brutale sau mobilizarea sa excesiv. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, degajand prin eliberare metodic, treptat, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acoper. Este interzis exercitarea de tractiuni asupra prtilor vizibile (membre, cap, haine) pentru degajarea acciden – tatului. Coloana vertebral si capul se vor lsa, pe cat posibil, in pozitia gsit initial. n timpul mobilizrii victimei, se va asigura mentinerea fix a axului format din cap – ceaf – torace. Starea victimei trebuie evaluat rapid si apoi, in functie de situatie, se aplic msurile de prim ajutor si/sau resuscitare.
Primul ajutor n cazul fracturilor
Fracturile presupun intreruperea continuittii osoase, cauzat de traume puternice. Fracturile pot fi inchise (nu exist plag la nivelul pielii), sau deschise (pielea este tiat in accident sau strpuns din interior de capetele osoase deplasate). Acoper rana si opreste sangerarea – in cazul unei fracturi deschise; Imobilizeaz, pe cat posibil, partea accidentat folosind o atel (un suport rigid care se leag de membrul fracturat si nu permite miscarea acestuia). Pentru a fi eficient, atela trebuie sa fie suficient de lung ca s acopere atat articulatia de deasupra, cat si pe cea de dedesubtul fracturii. Atela nu trebuie s fie dur pe piele (ideal se cptuseste cu un material moale) si nu trebuie s intrerup circulatia sangelui. n situatia in care lipseste echipamentul necesar, persoana care acord primul ajutor trebuie s fac apel la fantezie si s improvizeze, putand folosi: carton, metal, plastic, pturi infsurate etc; Transport cu atentie pacientul la spital sau la medic, astfel incat membrul fracturat s fie cat mai imobil.
Primul ajutor n cazul entorselor
Entorsa este un accident comun, ca urmare a unei torsionri („suciri ale articulatiilor”). De obicei, entorsa afecteaz mai des membrele inferioare, in special glezna. Uneori, entorsa este insotit de fractur si, in aceste situatii, se acord primul ajutor fracturii. Dac nu puteti spune cu certitudine dac este entors sau fractur, tratati traumatismul ca si cum ar fi o fractur. Ridic piciorul afectat in sus. Aplic un bandaj elastic strans. Aplic un pachet cu gheat pe bandaj.
Primul ajutor n cazul plagilor
Plgile reprezint strpungerea barierei pielii de ctre corpuri tioase sau inteptoare. Ele sunt periculoase in primul rand prin riscul de hemoragie (plgile mari), prin riscul de lezare a organelor interne (in cazul plgilor abdo – minale sau toracice) sau ulterior prin riscul de infectare. Primul ajutor poate presupune: 1.oprirea sangerrii (hemos – taz), care se realizeaz de regul prin comprimarea vasului de sange lezat. Atentie: salvatorul trebuie s isi ia msuri de precautie (mnusi) inainte de a veni in contact cu sangele victimei! Comprimarea vasului se poate realiza: – cu degetul aplicat pe vasul sanguin; – cu pansament compresiv: se acoper si se comprim rana cu mai multe comprese sterile sau cu bucti de panz curat (batiste, haine etc.). Se apas minim 10-15 minute, chiar dac pansamentul se pteaz cu sange; – cu garoul – un cordon elastic care se leag in amonte de leziune (deasupra locului de unde curge sangele); in lipsa unui garou se poate folosi un fular, o curea, un cordon sau un elastic etc. 2. prevenirea infectrii plgii Este un element putin important atunci cand exist alte probleme mai grave, care amenint viata victimei. n cazul unor accidentri usoare, se trece ins rapid la aceast etap, care presupune: – toaleta plgii: tieturile se spal cu ap curat, ap si spun si cu ap oxigenat. Marginile plgii se dezinfecteaz cu alcool medicinal sau tinctur de iod (nu se toarn ins alcool sau tinctur de iod in plag). – bandajarea plgii: de obicei, rana se acoper cu o compres steril. Este important ca nimeni s nu ating interiorul compresei cu degetele. Pansamentul nu trebuie s fie foarte strans, ci trebuie s permit circulatia sangelui. – vaccinarea anti-tetanos: se face la cabinetul medical si este foarte important mai ales in cazul plgilor murdare cu pmant, al plgilor intepate cu obiecte ruginite etc.
Primul ajutor n cazul otravirilor si al intoxicatiilor
Otrvirea si intoxicatia pot fi cauzate de nenumratele produse folosite in cas (detergenti, substante de curtat), produse care contin chimicale si care pot fi foarte duntoare. Alte cauze pot fi drogurile, alcoolul si medicamentele. Deschide gura bolnavului si indeprteaz orice urm de pastile sau corpi strini, dac este cazul. Provoac voma numai dac victima este constient. D-i s bea mult ap (numai dac victima este constient). Tine pacientul culcat in pozitia lateral de sigurant. Intoxicatiile cu lesie (sod caustic, amoniac) si acid (acid sulfuric, acid clorhidric). Dac cineva inghite aceste substante, ele vor cauza leziuni grave in profunzimea gatului, esofagului si stomacului. Se pot ivi complicatii ameninttoare pentru viat dac acidul respectiv perforeaz aceste organe. n gat, mucoasele se pot inflama, cauzand dificultti in respiratie. Nu provoca voma. Lesia si acidul sulfuric pot afecta gatul si esofagul din nou. D pacientului s bea ap, dac acesta poate inghiti. lTine comprese reci la gat si cuburi de gheat, pentru a preveni umflarea tesuturilor si sufocarea. Tine pacientul in pozitia lateral de sigurant. Consumul drogurilor poate cauza disfunctii cerebrale grave si tulburri de dezvoltare si de comportament. Cei care utilizeaz droguri au deseori dificultti in stabilirea propriei identitti, a relatiilor cu ceilalti (inclusiv cu cei din familie), in dobandirea unei independente fizice si psihice normale.
Primul ajutor n cazul supradozei de droguri
Provoac vom dac persoana este constient. D victimei foarte mult ap. D victimei crbune medicinal. Dac victima respir, dar este lipsit de cunostint: Deschide-i cile de acces ale aerului – gura. Asigur-i o pozitie lateral stabil. Dac victima respir rar si cu dificultate: ncearc s o trezesti, strigand-o pe nume si provocandui durere (ciupind-o sau lovind-o cu palma peste fat). Dac reactioneaz, indeamn-o s respire. Dozele mari de alcool pot paraliza activitatea creierului. Exist, de asemenea, pericolul de vom si de sufocare.
Primul ajutor n cazul intoxicatiei cu alcool
Asaz pacientul in pozitia lateral de sigurant. Supravegheaz constant bolnavul, pentru c acesta poate avea accese de vom si se poate ineca. Dac pacientul poate inghiti, d-i s bea mult ap, indulcit de preferint, precum si anti-algice pentru durerile de cap. n cazul intoxicatiilor severe, cu pierderea cunostintei, pacientul trebuie dus de urgent la spital. Coma alcoolic poate duce la deces.
