Chimicalele, fumul, poluarea, alergenii si alte pericole pentru sntate au devenit obisnuite n mediul actual si, uneori, pot produce mbolnviri. Poate unii sufer de dureri de cap misterioase, care apar doar n weekend, sau sufer de great si de eruptii cutanate dup ce s-au mutat ntr-o cas nou construit. Aceste simptome pot fi cauzate de expunerea la toxine care se gsesc frecvent n case, locuri de munc si comunitti.
Simptomele depind de factorul de mediu incriminat pentru aparitia bolii. Simptome frecvente includ durerile de cap, tusea si greata. n unele cazuri, se poate ca pacientul s nu aib nici unul din aceste simptome o durat de cativa ani sau zeci de ani, pan cand maladia nu a progresat destul pentru a determina aparitia simptomelor. n alte cazuri, expunerea poate cauza reactii imediate de tip alergic, cum ar fi cea la contactul cu acarienii de praf, gandacii de buctrie, polenul sau animalele de cas, care declanseaz crize de astm. De asemenea, simptomele pot aprea gradat si se pot inrutti pe msur ce expunerea se alungeste. Simptomele bolii de mediu sunt dificil de diagnosticat si pot fi confundate cu alte probleme medicale. Medicul sau pacientul pot s nu stie c maladia e legat de expunerea la un factor toxic decat dac simptomele nu dispar si apar in functie de locuri sau momente precise.
Diagnosticare
E nevoie de o adevrat munc de detectiv din partea medicului si a pacientului pentru a pune diagnosticul unei boli de mediu. De multe ori, a rezolva misterul nu este atat de simplu. Boli mult mai grave pot s apar din cauza unei expuneri care a avut loc acum cateva zeci de ani. Se poate ca pacientul s fi locuit intr-o zon poluat de deseuri industriale sau a lucrat la remodelarea caselor vechi, care contin azbest. nainte de a vorbi cu medicul, pacientul ar trebui s se gandeasc la istoricul sau personal, locuri de munc precedente, case in care a locuit si activitti din trecut. Medicii si alti specialisti din domeniul sanitar pot s diagnosticheze o boal de mediu prin prelevarea unui istoric personal de expunere la factori de mediu si const intr-un set lung de intrebri despre locuint, loc de munc, obiceiuri, ocupatii, stil de viat, familie si alte subiecte. Rspunsurile pacientului pot s identifice chimicalele sau alti factori de mediu duntori la care pacientul a fost expus recent sau in trecut si pot ajuta medicul in luarea deciziei de a face teste specifice pentru a identifica cauzele bolii.
Tratament
Tratamentul initial pentru boala de mediu include eliminarea sau reducerea expunerii la factorii care determina boal. De exemplu, una din cele mai eficiente ci de a imbuntti calitatea aerului este de a indeprta sursa de poluare. Sobele cu gaz pot fi modificate pentru a reduce emisiile. Se poate creste cantitatea de aer proaspt care intr in cas, schimba cosul de fum si asigura c hotele din buctrie si baie sunt functionale. Tratamentul ulterior acestor pasi simpli variaz in functie de simptome, de cauza bolii si in functie de partea corpului afectat. Efectele mucegaiurilor asupra snttii sunt cel mai bine tratate prin prevenirea si restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Mentinerea unui mediu uscat in incinta locuintei poate ajuta la restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Umiditatea trebuie pstrat la mai putin de 50%. Desi aceasta poate fi dificil de realizat, e important s se elimine expunerea la mucegaiurile care au infectat deja locuinta, locul de munc sau scoala copilului. Mucegaiurile pot fi indeprtate de profesionisti si locatarul sau copilul nu trebuie s se intoarc in aceast cldire pan cand procesul de indeprtare nu s-a definitivat.
Toxinele din mediul ambiant
– Poluarea aerului din interiorul cldirilor – poate s afecteze oamenii acas, la locul de munc sau chiar in locuri pe care acestia le viziteaz. E o surs frecvent de boli respiratorii, inclusiv astmul, alergiile si a cancerului de plman. Poate s fie agravat in timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate s circule. – Fumul de tigar – cauzeaz mai mult de 87% din cancerele de plmani, dup prerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral. Fumul de tigar e un amestec de mai mult de 4.700 compusi. Fumul de la captul unei tigri care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumtor. Copiii mici si bebelusii cu printi fumtori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsit si de a avea crize de wheezing (respiratie sueirtoare), de tuse sau s expec – toreze o flegm mai abundent. Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigar au mai multe atacuri si simptomatologie mai sever. Fumul de tigar poate determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numrul copiilor cu astm aproape c s-a dublat, pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu – Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunztor si ventilate pot emana gaze, care includ monoxid de carbon, azot, particule si hidrocarburi. Copiii din casele inclzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor. Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite c o surs de inclzire, pot produce nitrogen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii. – Materiale de constructie – placajul, materialele de izolatie, adezivele pentru parchet si alte produse de gospodrie de form aldehid, pot s cauzeze great, probleme respiratorii, piele uscat sau inflamat si iritatia ochiului. Casele construite de curand si spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problem particular. – Produsele de gospodrie – unele pot fi toxice si, in doze suficient de mari, pot cauza probleme respiratorii, oculare, ameteal, probleme vizuale si pierderi de memorie. Una din cele mai eficiente metode de protectie impotriva acestor efecte este respectarea instructiunilor de folosire de pe etichet. Cand se folosesc produse de curtenie sau alte produse, trebuie ca geamurile din incaparea respectiv s fie larg deschise sau s existe o gur de ventilatie corespunztoare. Produsele chimice pentru gospodrie nu trebuie s fie amestecate sub nici o form, cum ar fi cele care contin clor si cele care contin amoniac. Unele amestecuri pot crea gaze toxice care pot fi fatale. – Azbestul – este un material izolator care era folosit in mod frecvent in anii 1950 si 1970 pentru izolarea fonic si pentru a acoperi tavanele si podelele, tevile cu ap si tevile de inclzire. Dac e intr-o conditie bun, nu prezint un pericol pentru sntate, dar in momentul in care devine friabil sau sframicios, fibrele de azbest pot fi eliberate in aer. Inhalarea de fibre de azbest poate cauza cancer pulmonar, azbestoz (cicatrizarea tesutului pulmonar) sau mezotelioame. – Poluarea aerului din exterior – cele mai frecvente surse sunt fabricile, masinile, autobuzele, camioanele, focurile neontrolate si praful. Aerul murdar e un pericol atat pentru sntate, cat si un distrugtor al recoltelor, copacilor, apei si al animalelor. Datorit cldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant din timpul verii care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii. Problemele includ iritatia plmanilor, tuse si episoa – dele de wheezing (respiratie suier – toare), dureri la inspirul profund si dureri la miscrile respiratorii din timpul exercitiilor fizice, agravarea astmului, susceptibilitate crescut la pneumonii si bronsite, capacitate pulmonar sczut. Particulele, un alt component poluant, au in compozitia lor praf, fum, crbune si particule lichide gsite in aer. Ele provin din numeroase surse, cum ar fi vehiculele, fabricile, santierele de constructii, drumuri nepavate si lemne care au ars. Particulele din aerul respirat pot cauza agravarea astmului, tuse si respiratie dificil si dureroas, bronsit cronic, scderea functiei pulmonare, – iritatii ale ochilor, nasului si gatului. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe, cum ar fi inima si creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la concentratii foarte mari ale acestuia. Nu in ultimul rand, pesticidele, dac nu sunt folosite corespunztor, atat pesticidele de la locul de munc cat si de acas pot fi periculoase. Expunerea la concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameteal, contractii musculare, great, slbiciune si senzatia de gadilare. Unii experti cred c unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatic sau a sistemului nervos central. Expunerea la pesticide in timpul sarcinii este asociat cu pierderea sarcinii, moarte fetal si cancere timpurii ale copilului, cum ar fi leucemia acut limfoblastic (LAA).
Medici specialisti recomandati
Dac cineva consider c are semnele de boal de mediu, ar trebui mai intai evaluate simptomele. Dac acestea sunt severe (de exemplu exist probleme cu respiratia) sau sau ingerat produse chimice folosite in gospodrie sau exist suspiciunea c exist o scurgere de monoxid de carbon in cas trebuie sunat imediat la serviciul de urgent. n alte conditii, ar trebui apelat la: – medicul de familie – medic de medicin intern sau un pediatru – medic de medicina muncii sau un specialist in sntatea mediului, clinic regional care s fie membr a Asociatiei Clinicilor Ocupationale si de Mediu. Un istoric al expunerii poate fi util pentru medic, pentru a identifica cauza bolii.
