Salariatii din sectorul de stat mai au de asteptat, pn n anul 2017, intrarea n vigoare a legii salarizrii. Noul act normativ prevede cresteri salariale de pn la 70%, dar, cel putin n prezent, sperantele bugetarilor s-au nruit. Guvernul a precizat c mai nti va publica noile criterii de performant n administratia public si abia apoi va veni cu banii. La Vaslui, cadrele didactice sunt foarte nemultumite de proiectul legii salarizrii, recent, o delegatie de dascli depunnd la Prefectur un memoriu n acest sens.
Mult asteptata lege a salarizarii unitare a bugetarilor va fi aplicat incepand din anul 2017. Vicepremierul Vasile Dancu a spus c discutiile pentru legea salarizrii unitare vor fi finalizate in luna iunie a anului viitor. „Salarizarea unitar va veni de la urmtorul buget. Nu cred c vom putea s facem acest lucru din acest buget, pentru c, in mod normal, lucrurile sunt hotrate si vom incepe de la orice hotrare va fi valabil de la anul. Dar s sperm c vom reusi s reechilibrm ceea ce inseamn functia public si, mai ales, modul in care este retribuit functia public”, a spus Vasile Dancu. n pregtirea legii sala – rizrii, peste dou sptmani va fi prezentat o strategie care va viza inclusiv criterii de performant in administratia public, care s atrag dup sine o salarizare corespun – ztoare. Mai mult, strategia va cuprinde si o serie de ghiduri de carier, al cror scop va fi acela de a-i ajuta pe functionarii publici s isi inteleag mai bine atributiile. n opinia guvernantilor, in administratie exist foarte multi oameni care isi fac munca bine in conditii grele si slab retribuite, dar exist si salariati ale cror calificative sunt bune, desi performantele nu se regsesc in munca lor. Totusi, guvernantii recunosc c, uneori, munca functi – onarilor este ingreunat de o legislatie stufoas si contradic – torie, care ar trebui reorga – nizat.
Profesorii, nemultumiti de legea salarizrii
La sfarsitul lunii octombrie, o delegatie de peste 50 de profesori din judet a depus la Prefectura Vaslui un memoriu legat de legea salarizrii. Dup ce au intrat in posesia proiec – tului legii salarizrii, dasclii au descoperit c sunt tratati in mod diferit comparativ cu restul bugetarilor. Mai exact, in timp ce la celelalte categorii socioaprofesionale actul nor – mativ priveste patru trepte profesionale si sase gradatii, pentru profesori s-au fixat nu mai putin de 28 de subtrepte profesionale si sase gradatii. Consecintele unei astfel de msuri sunt multiple pentru lucrtorii din educatie. n primul rand, in timp ce un functionar public sau un medic vor atinge salariul maxim dup 20 de ani de vechime, profesorii vor atinge aceast treapt de salarizare abia dup 40 de ani de munc. Mai mult, pe noua ierarhie profesional din educatie, ecartul dintre salariul minim si cel maxim ajunge la un procent de peste 100%. Sorin Tiplea, liderul Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui, a spus c, desi legea salarizrii este denumit „lege unitar”, in realitate, ea nu este deloc asa. „Vom merge la Prefectura Vaslui si vom depune aceast petitie. Vrem s tragem un semnal de alarm pan ca legea salarizrii s fie adoptat in Parlamentul Romaniei. Dorim ca actul normativ s fie modificat si s se respecte principiile de baz privind salarizarea, intre toate categoriile socio-profesionale”, spunea Sorin Tiplea.
Acordul cu FMI, egal austeritate
Referindu-se la amanarea implementrii legii salarizrii, Dumitru Buzatu, presedintele PSD Vaslui, a spus c Premierul Dacian Ciolos a fost de acord cu toate cresterile salariale si alte msuri sociale promovate de Guvernul condus de Victor Ponta. Ulterior, dup ce a fost investit in Parlament, Guvernul a transmis populatiei c trebuie s fac o analiz a bugetului pentru anul viitor, pentru a sti dac msurile sociale sunt sustenabile din punct de vedere financiar. „Cand ne-a spus c trebuie s se uite in buget, Guvernul a vrut s ne spun c se uit in bugetul austerittii. Un astfel de buget are misiunea s ne propun pentru anul viitor acest Guvern”, a spus Dumitru Buzatu. Liderul PSD Vaslui a reamintit faptul c foarte mult lume a clamat nevoia de a nu mai incheia un nou acord cu Fondul Monetar International. Dup investitur, lucrurile s-au schimbat si se prefer din nou optiunea de a se continua acordul monetar cu creditorul extern. Cu alte cuvinte, un nou acord cu FMI echivaleaz cu o nou perioad de austeritate pentru populatia Romaniei.
