Gorghiu si Blaga, fat� �n fat� cu afaceristii (mult prea) s�raci ai B�rladului

Copresedintii PNL Alina Goghiu si Vasile Blaga, prezenti la B�rlad, la sf�rsitul s�pt�- m�nii trecute, au aflat chiar de la �ntreprinz� torii locali cum e s� faci afaceri �n cel mai pr�p�dit judet al t�rii. Unii nu s-au sfiit si chiar i-au apostrofat pe cei doi, pe motiv c�, oricine ar fi fost la putere, nimeni nu a f�cut nimic pentru �ncurajarea si sustinerea afacerilor cu capital rom�nesc.

�nt�lnirea dintre cei doi copresedinti ai PNL si oamenii de afaceri din B�rlad s-a consumat vineri. Al�turi de Gorghiu si Blaga, la prezidiu au mai fost prezenti Teodor Atanasiu, prim-vicepresedinte al PNL, Dan Motreanu, vicepresedinte, copresedintii PNL Vaslui, Dan Marian si Florin Ciurariu, senatorul Nelu T�taru si vicepresedintele Consiliului Judetean Vaslui, Corneliu Bichinet. Gazde au fopst copresedintii PNL B�rlad, Elena Monu si Cornel Plesu. Cuv�ntul de deschidere l-a avut Alina Gorghiu. Ea a vorbit �n fata afaceristilor veniti �n num�r destul de mare la �nt�lnire (circa 100), despre ce stie despre judet si mai ales ce a aflat �n ultimele 24 de ore de c�nd se afla aici. �Nu doar la Vaslui, ci peste tot �n tar� se vorbeste despre dou� Rom�nii. Una, care ne este prezentat� la televizor, �n care curge lapte si miere, si una �n care �n special oamenii de afaceri stiu exact c�t de dificil este s� faci pasi �n fat� zi de zi. Din p�cate, dumneavoastr� cred c� v� �ncadrati �n cea de-a doua. Motivul principal pentru care vorbim de aceast� a doua Rom�nie este c� PSD a t�iat investitiile si cofinant�rile pe programe europene. Acum poate nu se v�d efectele, dar �n c�tiva ani vom vedea si mai putine locuri de munc� si, implicit, mai putini oameni de afaceri. Am constatat c� de 25 de ani de c�nd PSD conduce, nu doar �n judet, ci �n toat� zona Moldovei nu exist� niciun kilometru de autostrad�. Este o regiune condamnat� cu bun� stiint� la subdezvoltare. M-au oprit oamenii pe strad� si mi-au vorbit de s�r�cie. Este foarte mult� s�r�cie aici! Pentru a sc�p� de ea, tara are nevoie de un mediu de afaceri puternic, s�n�tos, care s� ofere locuri de munc� �n mod real, nu de un electorat asistata, a spus Alina Goghiu. Vasile Blaga, �n stilu-i sobru, tot despre s�r�cie le-a vorbit afaceristilor b�rl�deni, �ns�, intuind anumite replici din sal�, a reusit s� �si f�c� �mea culpaa pe problema infrastructurii dezastruoase a judetului. �Din p�cate, aceast� regiune este extrem de s�rac� si pentru c� nici noi, nici altii, nimeni nu au reusit s� fac� vreun kilometru de autostrad� care s� lege Moldova de Vest sau m�car de sud. �n plus, am ajuns �n situatia �n care, la nivel national, capitalul rom�nesc investit s� nu fie dec�t de 8%. Eu nu spun c� nu e bine s� vin� investitorii str�ini s� aduc� capital �n tar�. Dar nici s� �i descurajeze pe rom�ni s� investeasc�. De ce aceast� inegalitate gvernamental�? Ce facem cu rom�nii? Iat� �n ce situatii �i putem adice!a, a spus Blaga. Teodor Atanasiu a punctat decisiv �n problema infrastructurii. El a �ndemnat audienta s� �nteleag� economia politic�, �naintea politicilor economice propuse de guverne. �Dac� ne uit�m pe harta politic� a t�rii, vom vedea c�, �n ansamblu, jum�tate este de culoare galben� si jum�- tate de culoare rosie. V-ati �ntrebat vreodat� de ce oare se suprapune perfect aceast� hart� peste cea a s�r�ciei din aceast� tar�? Vedem vestul, colorat �n galben, cu tot felul de investitii si cu un nivel de trai care nu poate fi comparat cu cel din estul Rom�niei. Cum s� faci investit ii, ca afacerist rom�n sau str�in, �ntr-un judet f�r� infrastructur�, f�r� c�i de comunicatii vitale pentru forta de munc� calificat�?a, a spus Atanasiu. Odat� dat startul discutiilor interactive, �ntreb�rile din sal� au curs spre masa prezidiului, �ns� toate au punctat dificult�tile pe care afaceristii le �nt�mpin� �n fiecare zi. La toate �ns�, cei care au luat cuv�ntul au cerut solutii concrete, viabile si mai ales corecte. S-a vorbit pe larg despre birocratia din administratie, sistemul educational care nu mai pregateste specialistii �n varii domenii economice si evident, despre infrastructur�. �Domnilor, �nv�t�m�ntul vasluian nu mai produce �n prezent dec�t confectionere si ceva oasp�tari. Cum pot eu angaja specialistii �n constructii, unde am dezvoltat afaceri, c�nd somerii prefer� s� stea cu m�na �ntins� la stat? Probabil e mai convenabil asa! Pe l�ng� acest aspect, sunt frustrat de faptul c�, oriunde asa merge cu diferite initiative, mi se pun piedici peste piedici. Nu e un secret nici pentru dumneavoastr�, cred, c� se c�stig� licitatii de aceleasi si aceleasi firme, prietene cu cei aflati la guvernare la anumit moment sau altul. Va spun, mi-e si fric� s� ies afar� din B�rlad, spre zonele rurale unde am afaceri, din cauza infrastructurii dezastruoasea, s-a spus din sal�. Altii le-au povestit celor doi copresedinti ai PNL p�taniile pe care leau avut si la nivel central, c�nd au mers �n Capital� pentru anumite aprob�ri �n vederea dezvolt�rii afacerilor pe care le au. Cuvintele de ordine au fost, �n acest caz, birocratie si dispretul functionarului public fat� de investitorii autohtoni. Desi au mai fost si alte lu�ri de cuv�nt, extrem de bine argumentate si punctate din partea afaceristilor, concluzia a fost una singur�: asa cum politicul este �n tot si �n toate, tot politicul este de vin� pentru tot si toate care nu merg bine �n aceast� tar�. Mesajul de final al politicienilor liberali a fost, de asemenea, extrem de simplu: implicati-v� si nu v� l�sati intimidati, nici m�car de factorii politici, oric�t� putere ar avea ei.