Adormirea Maicii Domnului, Sfnta Maria Mare, Precista Mare sau Uspenia, cum este numit n popor, este o srbtoare important din perioada de var si care aduce n atentie, pe lng rnduielile din cultul ortodox nchinate cinstirii Maicii Domnului, si cele de traditie veche romneasc.
Se spune c, dup svrsirea tuturor tainelor mntuirii noastre si dup nltarea Domnului Iisus la ceruri, Prea Curata si Prea binecuvntata Fecioar Maria, Maica lui si Mijlocitoarea mntuirii noastre, s-a apropiat de prea cinstita si prea slvita ei Adormire, fiind plin de zile. Deci dorind ea ca s ias din trup si s se duc la Dumnezeu, pentru c era cuprins de necurmat si necontenit dumnezeiasc dorint ca s vad prea dulcea si prea dorita fat a Fiului su. Ea se ruga Domnului cu cldur ca s o ia pe ea la Dnsul din valea aceasta a plngerii si s o duc n bucuriile cele de sus si nesfrsite. Fecioara zcea cu cinste pe patul cel mpodobit, se pregtise ctre fericita plecare, asteptnd venirea la dnsa a Fiului si Domnului ei cel prea dorit. Deodat a strlucit n cas o lumin a dumnezeiestii slave. De acea strlucire lumnrile s-au ntunecat, iar acopermntul casei se vedea deschis, si slava Domnului venea din cer. Atunci iat Hristosul, mpratul slavei, cu arhangheli si cu ngeri au vestit Prea Sfintei Fecioare Maria mai nainte c el se apropia ctre Prea Curata lui Maic. Ea s-a ridicat de pe pat, srguindu-se ntru ntmpinarea lui, si s-a nchinat Domnului su. Srbtoarea a ptruns la noi odat cu generalizarea cultului mariologic n Rsrit, prin secolul al V-lea. Romnii i-au acordat o cinstire deosebit, srbtoarea fiind asteptat, dup unele traditii, cu aproape aceeasi bucurie ca Pastele sau Crciunul. O dovad a acestei cinstiri este si postul de dou sptmni (1 – 14 august) care precede srbtoarea si care se tine de ctre crestini pretutindeni, nefiind ngduit mncare de dulce dect bolnavilor si copiilor, cci postul ei este tinut mai abitir ca al Crciunului, dup cum arat traditia. Cu privire la perioada postului, n unele zone nu se mnnc nici chiar untdelemn, iar dezlegare de peste nu-i dect o singur zi, Pobrejenia, c Postul Sunt-Mriei este rupt din Presimi. De asemenea, n popor exist credinta potrivit creia, La nceput, Postul Pastilor era de nou sptmni, dar vzndu-se c e prea lung si prea srccios, si c oamenii ieseau prea slabi n primvar, cnd trebuia s se dea cu totul muncilor, s-a micsorat acest post cu dou sptmni si s-au pus aceste zile de post naintea Suntmriei Mari, cnd e belsug de legume si zarzavaturi. Postul Adormirii Maicii Domnului nu trebuie s se confunde cu Postul Maicii Domnului, mpmntenit n traditia crestinilor ca o form de evlavie popular si care se crede c aduce mplinirea tuturor dorintelor. Rnduiala acestui post era mai demult aceea ca s se posteasc ncepnd cu ziua de luni (n orice perioad de peste an), toat ziua pn a doua zi dimineat. n sptmna urmtoare se postea ziua de marti si, tot astfel, mai departe zilele urmtoare, n decurs de sapte sptmni. Pe durata postului, candela trebuia s ard nencetat. Modul de postire era aspru, fr mncare, numai unii oameni mncau putin pine si beau ap. Astzi se tine numai postul rnduit de Biseric si care nseamn o pregtire pentru cinstirea cum se cuvine a srbtorii crestine. Sfnta Maria Mare era considerat, a mortilor, se fac si praznice pentru cei din lumea de dincolo, att n dimineata smbetei de dinaintea srbtorii, ct si a doua zi, dup Sfnta Marie, mai ales cnd rposatii sunt necati, arsi, mncati de lupi sau au suferit alte cumpene, dar fiind pomeniti toti ce au numele pornind de la cel al Preacuratei. Srbtoare de Adormirea Maicii Domnului nu este nici un motiv de petrecere si nici de serbare a numelui. Acest lucru se face de Sunta Mrie Mica sau Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie). Formele cultice traditionale, nchinate srbtorii Adormirii Maicii Domnului, dincolo de caracterul popular, sunt o expresie a sentimentului de cinstire mai deosebit cu care romnii fac din srbtoare un prilej de intimizare a credintei lor n rituri si practici ce se aduc, de fapt, ca o ofrand de viat, de suflet si aceast ofrand st mereu sub semnul ncrederii n ocrotirea divin. n unele traditii Maica Domnului, adesea identificat cu astrul noptii, Luna, sau cu Pmntul, se roag de Dumnezeu s nu prpdeasc lumea, s nu izgoneasc vnturile cu avantajele care le aduc acestea oamenilor. n dimineata zilei de Suntmrie femeile merg la biseric cu ofrand de porumbul de lapte copt pe jar sau fiert, faguri de miere, prune si din ciorchini de struguri copti de la soiurile vratice sau numai boabele desprinse de pe ciorchini, numit coliva de poman sau coliv de struguri pentru sufletul mortilor. Cu acest prilej merg n cimitir si tmiaz mormintele rudelor. Dup o veche traditie, n aceast zi se povesteau minunile Maicii Domnului. Pe 15 august, crestinii se roag cu sufletul deschis si fr nici o opreliste la icoana Sfintei Maria, pentru cstorie bun, nsntosire grabnic, pentru nastere usoar si pentru a avea copii sntosi si fericiti. Femeile nsrcinate ar trebui s pstreze cu sfintenie postul de Sunta Mrie, mai ales pe 14 august, ziua Cercurilor Sfintei Maria, cnd nu au voie s lucreze n nici un fel. Nu se taie prul si nici nu se arunc la gunoi prul din pieptene. n ziua de 15 august, usa de la gospod rie trebuie s fie lsat deschis nainte de rsritul soarelui, astfel nct Fecioara Maria s poat intra dac si doreste, druind noroc si alinare celor din cas. n aceast zi erau adunate flori si ultimele plante de leac ce se pun la icoana Preacuratei. Una dintre ele este si nvalnicul, o plant care creste n pduri, n locuri ascunse, cunoscute doar de femeile n vrst. n general, planta aceasta este druit fetelor pentru a avea noroc s se cstoreasc cu un biat gospodar si iubitor. Astfel, Caprifoiul numit si Palma sau Mna Maicii Domnului se pune n apa de mbiere pentru a face corpul s si mentin si s sporeasc frumusetea si sntatea. Dac de Sfnta Marie Mare nfloresc trandafirii, atunci va fi toamn lung, frumoas si mbelsugat. n perioada postului Sfintei Mrii fetele si cos costume speciale, lucrate numai n alb, pentru pelerinajul din zilele de 14 – 15 septembrie la mnstirile care poart hramul Sfintei Mrii. La tar, n vii se angajeaz pndarii (oameni care s pzeasc viile) si se spune c se leag simbolic ciocul psrilor pentru ca acestea s nu mnnce boabele de struguri. ntre cele dou Mrii, 15 august si 8 septembrie, este timpul prielnic semnrii grului. Srbtoarea Adormirii Maicii Domnului ncheie un ciclu, redeschis de cea a Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie). De pe 15 august se deschidea, n satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pn la intrarea n postul Crciunului. n aceast zi se organizau trgurile si iarmaroacele de toamn. Perioada dintre cele dou Suntmrii, Suntmria Mare (15 august) si Suntmria Mic (8 septembrie), era considerat perioada cea mai potrivit pentru semnturile de toamn. n aceast zi este celebrat si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este patroana marinarilor. Se fac serbri la malul mrii, Constanta, dar si n orasele dunrene.
Dan Horgan
Bibliografie
Adrian Fochi – Datini si eresuri populare de la sfrsitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului romn, Editura Paideia 2001; Elena Niculita Voronca – Datinile si credintele poporului romn, Editura Polirom Iasi 1998; Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997; Ion Ghinoiu – Srbtori si obiceiuri romnesti, Editura Elion, Bucuresti, 2002; Ion Talos – Gndirea magico-religioas la romni, Dictionar, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001; Irina Nicolau – Ghidul Srbtorilor Romnesti, Editura Humanitas, 1998; Narcisa Stiuc – Srbtoarea noastr cea de toate zilele, vol. II, editura Cartea de Buzunar, 2006; Romulus Vulcnescu – Mitologie Romn, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; Simion FIorea Marian – Srbtorile la romni Editura Grai si Suflet – Cultur National, 2001; Tony Brill – Legendele romnilor, vol. I, Legendele cosmosului, Editura Grai si suflet – Cultura national, Bucuresti, 1994;
Frumos traditie si obicei!
Comentariile sunt închise.