Seceta prelungit din aceast var va diminua drastic numrul de animale din judetul Vaslui. Att la bovine, ct si la ovine si caprine se estimeaz scderi cu circa 30% ale efectivelor. Grav este faptul c, pe lng tineret, va fi sacrificat si matca, iar efectele negative vor fi resimtite din plin cel putin n urmtorii doi ani. De situatia dramatic a tranilor vor profita din plin samsarii de animale, care vor achizitiona vitele pe preturi de nimic.
Lunile de secet din aceast var vor lovi sever si in sectorul zootehnic vasluian. Cu islazurile uscate si rezerve de furaje mult reduse, foarte multe gospodrii vor fi obligate s isi vand animalele. Specialistii in domeniu sustin c va scdea tineretul, dar si matca, iar pierderile vor afecta pentru o perioad de doi ani efectivele de animale. Miklos Attila, fostul director al Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OARZ) Vaslui, spune c, incepand cu luna septembrie, samsarii de animale vor avea mult de lucru prin satele vasluiene. „Rezervele de furaje sunt mici, iar gospodarii isi vor vinde o parte din animale. Tineretul si matca o s dispar prin tiere sau in alte directii. Va fi si o presiune economic, pentru c tranii vor fi nevoiti s vand animalele cu preturi foarte mici. Cand am plecat din sistem, efectivul de bovine din judetul Vaslui era de 37.000 de capete. Estimez c, pan in luna decembrie, acesta va ajunge la 32.000 de animale. Eu tin in continuare legtura cu oamenii din zootehnie si m doare s vd c atatea animale nu vor putea fi intretinute in continuare”, a spus Miklos Attila. La catagrafierea animalelor, care va fi realizat de OARZ Vaslui in cursul lunii decembrie, specialistii asteapt ca efectivele s fie mai mici cu 30% fat de anul trecut. Astfel, comune care acum au intre 600 si 700 de bovine (tineret si matc), la sfarsitul anului, vor mai avea maxim 400 de animale. Pe lang secet, in ultimii ani, zootehnia local are de suferit si de pe urma imbtranii cresctorilor de animale. n mod natural, tranii in varst dispar, in timp ce tinerii care triesc in mediul rural nu sunt interesati s creasc animale.
Islazuri fara iarba
Islazurile din comunittile judetului Vaslui sunt uscate definitiv si nu mai au nici un fir de verdeat. Din zona Negrestiului si pan pe Valea Prutului, nu poate fi gsit o zon bun pentru psunatul animalelor. „Vrand, nevrand, vom fi obligati s ne schimbm mentalitatea in zootehnie si s ne dezvoltm pe culturi precum lucern, secar, borceag. Nu ne vom mai baza pe culturile spontante. Sesurile sunt asa cum sunt, nu au fost ingrijite, nu s-a lucrat nimic, animalele intr in stabulatie in luna noiembrie, iar in martie, dac vremea permite, sunt scoase din nou la psunat. Acum se vede in ce hal sunt sesurile!”, a mai spus Miklos. De altfel, din cauza lipsei psunilor, foarte multi fermieri au inceput deja s foloseasc furajele din stocurile pentru iarn. n acest fel, la primvar, va avea de suferit atat productia de lapte, cat si sectorul de carne, din cauz c animalele pentru ingrsat nu vor atinge greuttile preconizate. Pierderi serioase si la ovine Pe lang bovine, si sectorul ovine, caprine va fi afectat de lipsa furajelor pentru perioada de iarn. Ciobanii au adunat foarte putin nutret pentru iarn si singura solutie pentru supravetuirea fermelor va fi vanzarea animalelor. Ion Agafitei, presedintele Asociatiei Cresctorilor de Ovine si Caprine „Ovismold” Vaslui, spune c fermierii asteapt ca Ministerul Agriculturi s le acorde un ajutor de minimis, la fel cum se va intampla si la cultura mare. „Asteptm s primim si noi un ajutor financiar de la stat. A mai plouat in aceste zile, si sperm ca vegetatia s se mai refac. Ciobanii asteapt acum s se elibereze o parte din suprafetele cu porumb si alte culturi pentru a paste animalele. Sunt ferme unde ciobanii nu au nici ap pentru animale, si car cu cisterna pentru a le adpa. Un procent de 30% din efectivele de ovine si caprine vor fi vandute sau sacrificate, din cauz c stocurile de furaje sunt mult mai mici comparativ cu anul trecut”, a spus Ion Agafitei.
