duminică, mai 10, 2026

Amend ct 10 taxe de scolarizare pentru universittile care nscriu mai multi studenti

0

Institutiile de nvtmnt superior care nmatriculeaz studenti peste capacitatea maxim de scolarizare aprobat sau la programe de studii neutorizate vor primi amend cu o valoare de zece ori mai mare dect taxa de scolarizare ncasat, potrivit unui proiect de OUG al Ministerului Educatiei.

Ministrul Educatiei, Mihai Cmpeanu, a propus, miercuri, spre avizare n sedinta de Guvern, un proiect ordonant de urgent privind dreptul absolventilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate si sanctionarea institutiilor de nvtmnt care scolarizeaz fr autorizare. Potrivit proiectului, ncepnd cu anul universitar 2015 – 2016, institu- tiile de nvtmnt superior care nmatriculeaz studenti peste capacitatea maxim de scolarizare aprobat ori la programe de studii organizate la forme de nvtmnt, limb de predare si locatii geografice neautorizate/ neacreditate se sanctioneaz cu o amend al crei cuantum este egal cu de 10 ori valoarea taxelor de scolarizare ncasate pentru respectivul program de studii. Ministerul Educatiei si Cercetrii Stiin- tifice (MECS) este mputernicit s constate depsirea capacittii maxime de scolarizare sau scolarizarea la programe de studii organizate la forme de nvtmnt, limb de predare si locatii geografice neautorizate/ neacreditate si s stabileasc amenzile, care se vars la bugetul de stat. ncepnd cu anul universitar 2015 – 2016, scolarizarea si nmatricularea de studenti cu nclcarea dispozitiilor legale n vigoare referitoare la organizarea si desf- surarea programelor de studii universitare sau privind depsirea capacittii de scolarizare aprobate se sanctioneaz astfel: programul de studii respectiv intra n lichidare, n cazul n care nclcarea dispozitiilor legale se refer la un singur an universitar si la un singur program de studii, si respectiv universitatea intra n lichidare si se efectueaz demersurile legale pentru desfiint are, n cazul n care se constat nclcarea dispozitiilor legale la dou sau mai multe programe universitare, ori nclcarea prevederilor legale se constat, pe parcursul a cel putin dou ani universitari. Din decembrie si pn acum, MECS a pltit daune de peste 1,7 milioane de lei n 7.400 de procese intentate de absolventii, crora la finalul faculttii nu li s-a eliberat diploma de licent sau a cror diplom nu era recunoscut de minister, din cauz c fuseser nscrisi cu depsirea ciferi de scolarizare aprobate sau la un program neautorizat. n prezent, sunt n derulare alte 2.300 de procese. Le vom lua taxele de scolarizare ctre stat. Se poate ajunge la desfiintare dac fac asta mai multi ani la rnd, a spus ministrul Sorin Cmpeanu. n anul 2009, Ministerul Educatiei si Cercetrii Stiintifice a primit o solicitare neobisnuit pentru avizarea de formulare tipizate pentru acte studii, aferente , ciclului I de licent, n sensul c, numrul tipizatelor solicitate echivala, aproximativ, cu numrul de absolventi din promotia anului respectiv, se arat n nota de fundamentare a proiectului de OUG. n acest context s-a procedat la verific ri si s-a constatat c Universitatea Spiru Haret a nmatriculat si scolarizat studenti la programe de studii organizate, la forme de nvtmnt neautorizate, ncepnd cu anul universitar 2005 – 2006. Avnd programe de studii autorizate/acreditate la forma de zi, institutia de nvtmnt superior respectiv nu s-a supus procesului de evaluare pentru autorizarea programelor de studii si la formele de nvtmnt: la distant si cu frecvent redus si, n plus, a dat n judecat Guvenul, pentru anularea pozitiei din hotrrea ce se adopt anual si n care se precizau locatiile si formele de nvtmnt unde are dreptul s scolarizeze. Curtea de Apel din Bucuresti a eliminat, n 2008, prevederile din Hotrrea Guvernului nr. 676/2007 privind domeniile de studii universitare de licent, structurile institut iilor de nvtmnt superior si specializ rile organizate de acestea, cu complet- rile ulterioare, n ceea ce priveste programele organizate de Universitatea Spiru Haret. ns, n urma acestei decizii, universitatea nu a mai putut elibera diplome recunoscute de MECS. n acest context MECS a pus n executare sentinta civil si, totodat, pentru protectia studentilor si absolven- tilor, care au fost de bun credint, aflndu-se ntr-o eroare comun cu privire la formele de nvtmnt si locatiile unde se putea realiza scolarizarea, n mod legal, precum si cu privire la finalizarea si continuarea studiilor, Guvernul a adoptat O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studentilor nmatriculati la formele de nvtmnt la distant sau cu frecvent redus de a continua studiile la programe de studii de licent autorizate s functioneze provizoriu sau acreditate, se arat n nota de fundamentare. n aceste conditii, marea majoritate a studentilor si-au continuat studiile la aceeasi universitate, fiind transferat i la forma de nvtmnt de zi, form acreditat. Evident, n acest context, institut ia de nvtmnt superior si-a depsit capacitatea maxim de scolarizare, la aceast form, n raport de criteriile si standardele de acreditare. Precizm c exist o corelatie ntre capacitatea maxim de scolarizare aprobat de Agentia Romn pentru Asigurarea Calittii n nvtmntul Superior, numrul studentilor nmatriculati si numrul absolventilor pentru care se poate cere aprobarea de formulare tipizate n vederea eliberrii actelor de studii. Asadar, n aceste conditii, universitatea n cauz are dreptul doar la un numr de formulare tipizate, insuficient pentru toti absolventii si, ntruct, prin transferul celor de la ID si IFR, precum si a celor scolarizati n diferite locatii, organizate n strintate, si-a depsit capacitatea maxim de scolarizare, iar MECS nu poate aproba tiprirea de formulare tipizate peste num- rul de locuri alocate aferent capacittii maxime de scolarizare. n acest context s-au declansat, ncepnd cu anul 2011, dup intrarea n vigoare a Legii 1/2011 o serie de litigii dintre absolventii care si-au finalizat cu examen de licent studiile si au primit o adeverint, n acest scop, si institutia de nvtmnt care nu avea formulare tipizate, MECS fiind chemat n garantie pentru ca hotrrile judectoresti s-i fie opozabile si, astfel, s aprobe tiprirea de formulare tipizate. O alt categorie de absolventi care au dat n judecat MECS sunt cei care au diplom, ns nu beneficiaz de recunoas- terea studiilor confirmat de aceasta, pentru a ocupa posturi n sistemul national de nvtmnt, din cauza neconcordantei cu Nomenclatorul anual, ntruct au fost nmatriculati la programe de studii, pentru care nu s-a acordat autorizarea sau acordarea autorizrii s-a realizat pe parcursul ciclului de scolarizare si nu n anul I, iar Legea 1/2011 nu a stabilit dispozitii tranzitorii pentru aceste cazuri. O alt situatie este aceea a absolventilor care au promovat programe de studii autorizate/acreditate si ale cror acte de studii nu au fost vizate n procedura de vizare a diplomelor, din cauza neconcordant elor cu unele dintre elementele Nomenclatorului. n cadrul Nomenclatorului n perioada 2005 – 2010 s-au aprobat, la solicitarea unor institutii de nvtmnt superior, modificri privind denumirile domeniului/ profilului, specializrii, titlurilor conferite, modificri, care nu au fost corelate cu nscrisurile de pe diplomele conferite n urma finalizrii acestor programe si cu promotiile crora le erau aplicabile aceste modificri. n plus, au fost identificati absolventi care au absolvit programe de studii organizate ntr-o limb de predare care nu fusese autorizat la data nmatricul rii, situatia acestora necesitnd solutionare pentru a putea beneficia de acte de studii recunoscute. De asemenea s-a respins recunoasterea studiilor unor absolventi nmatriculati la forma de nvtmnt ID si care au primit aprobare de a sustine doi an ntr-unul singur. Dac nu au diplom de licent, bugetarii pot s piard si cteva sute de lei la salariu, se mai arat n nota de fundamentare. Printre universittile care au absolventi de studii neautorizate se numar Spiru Haret, Universitatea din Bucuresti, Babes- Bolyai din Cluj-Napoca, Al.I. Cuza din Iasi, Politehnica Timisoara, Petrol-Gaze Ploiesti, Universitatea de Arhitectur si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti si toate universitt ile de medicin din tar, potrivit sursei citate.