In numai dou luni, seceta a pus pe butuci anul agricol 2015. La aceast dat, culturile de secar, orzoaica de primvar [i ovzul sunt compromise n proportie de peste 80%. La gru, pierderile sunt de peste 40%, productiile prognozate fiind cu mult inferioare comp`ra]iv cu anul trecut. La fiecare hectar semnat cu gru, pn n prezent, fermierii au pierdut n medie 1.530 de kilograme. Dac cumulm pagubele [i cu un pret de vnzare al grului de 0,60 de lei pe kilogram, proportiile dezastrului sunt coplesitoare, multe societti agricole riscnd s intre n Seceta prelungit cu care se confrunt agricultorii vasluieni a „dijmuit” dramatic recolta la cerealele pioase. La secar, orzoic de primvar si ovz, culturile sunt deja compromise in procent de peste 80%. Dup dou luni de secet sever, noile estimri privind productiile din aceast var sunt din cele mai pesimiste. La orzoaica de primvar, de pe cele 3.332 kilograme/hectar se estimeaz o productie medie de numai 814 kilograme/hectar, comparativ cu anul 2014, cand s-a realizat o productie de 1.956 kilograme/hectar. La ovz, de pe cele 2.633 hectare semnate, se prognozeaz o productie 689 kilograme/hectar, fat de o productie realizat in anul trecut de 1.720 kilograme/hectar.
Grul, cea mai lovita cultura
Cea mai puternic lovitur o primesc productorii agricoli la cultura de grau, care se intinde pe o suprafat de 65.091 hectare, din care 64.348 hectare sunt in sectorul privat. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agricultur a Judetului (DAJ) Vaslui, spune c la grau pierderile inregistrate la aceast dat sunt peste 40%. Dac in anul trecut productia realizat s-a ridicat la 3.827 kilograme/hectar, productia medie previzionat pentru acest an este de numai 2.297 kilograme/hectar. Practic, dup dou luni de secet, fermierii au pierdut in medie 1.530 kilograme/hectar. Pentru societtile agricole, grav este faptul c in multe zone ale trii nu este secet si, astfel, pretul de valorificare al graului nu va fi majorat. Astfel, cu pierderi insemnate contabilizate la recoltare si un pret prost de vanzare, productorii se asteapt la ce e mai ru. „Plantele sufer din cauza lipsei de ap. Culturile de grau sunt acum la faza de umplere a boabelor, iar dac nu este ap, cu ce s se umple?! Boabele se vor usca, cu pierderi importante pentru fermieri. Unde s-a respectat tehnologia, spicele sunt dezvoltate normal. n restul parcelelor, plantele arat mult mai ru. Dac fenomenul secetei va mai continua, pierderile vor fi tot mai mari”, a spus Gigel Crudu.
Deficit de umiditate de peste 64 litri/metrul patrat
n urma analizei datelor privind evolutia precipitatiilor inregistrate la patru posturi pluviometrice – Negresti, Vaslui, Barlad si Husi – apartinand Sistemului de Goaspodrire a Apelor Vaslui, a rezultat c deficitul de precipitatii s-a accentuat incepand cu luna aprilie si continuand cu luna mai. n cele dou luni, deficitul de umiditate este de 64,6 litri/metrul ptrat (l/mp) la Negresti, 63,5 l/mp la Vaslui, 46,5 l/mp la Barlad si 49 l/mp la Husi – fat de mediile multianuale a lunilor respective. Dac se are in vedere c teritoriul judetului Vaslui se afl intr-o zon traditional afectat de secet, situatie in care nici precipitatiile situate la nivelul mediilor multianuale nu asigur in optim cerintele de vegetatie ale plantelor, rezult c ne confruntm cu o lips acut a umidittii din sol. Cele mai afectate sunt cerealele pioase de toamn si primvar, in general culturile semnate in randuri dese, care prin specificul vegetatiei, in aceast perioad, au cerintele cele mai mari fat de apa din sol, necesar proceselor de crestere si dezvoltare ale plantelor si desvarsirii productiilor. Ca urmare a deficitului de ap din sol, pe fondul unor temperaturi ale aerului relativ ridicate pentru aceast perioad, de pan la 32 grade Celsius, culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut su – ficient, in lanurile de cereale pioase observandu-se fenomenul de uscare a fratilor si a frunzelor bazale, cu conse cinte asupra productiilor din acest an agricol. faliment.
