Descoperire paleontologic� de exceptie, la Gherghesti

Descoperire unicat �n ultimii 125 de ani a cercet�torilor paleontologi din B�rlad si Iasi. O echip� mixt� de la Facultatea de geologie a universit�tii iesene si de la Muzeul „Vasile P�rvan” a scos la lumin� fosile care ar apartine str�mosului elefantului. Elemente similare s-au mai scos la lumin� �n 1891, c�nd cercet�torul Grigoriu Stef�nescu a descoperit resturile fosile ale renumitului exemplar de Deinotherium Gigantissimum, aflate �n prezent la Muzeul „Grigore Antipa”, din Capital�. „O consider�m o descoperire de exceptie, realizat� dup� foarte multi ani de cercetare peleontologic� �n Podisul B�rladului”, spune muzeograful Laurentiu Ursachi.

Povestea probabil a celor mai importante piese fosile descoperite in ultimii 100 de ani in zona Barladului incepe in urm� cu 8-7 milioane de ani. Fosila exemplarului identificat a fi din genul Deinotherium a ap�rul intr-o zon� fluvial�, actualmente in zona localit�tii vasluiene Gherghesti. Exemplarul a murit efectiv la marginea unei mari ape curg�toare iar o viitur� i-a adunat cadavrul si l-a „impachetat” intr-un mal. �n 1950, in zon� s-a construit un drum, iar utilajele au mutat o parte din oase si chiar au distrus unele fosile. O intamplare fericit� a f�cut ca, recent, in zona Gherghesti s� aib� treab� doi cercet�tori. Acestora le-a atras atentia o pies�, care sem�na mai mult cu o piatr� pentru orice ochi neavizat, amplasat� in peretele unui drum sculptat intr-un deal. Imediat, au fost incepute s�p�turile si astfel, samb�t�, 20 iunie, dup� 125 de ani de la ultima descoperire, a v�zut lumina zilei inc� un exemplar din familia str�mosilor elefantilor. Explicatiile de specialitate le-au oferit cei care au condus cercet�rile, respectiv drd. muzeograf Laurentiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Parvan” Barlad, si asistent universitar dr. ing. Bogdan R�toi. „Vorbim despre o descoperire de la Valea Studinetului, chiar in apropiere de un drum de cos – tis�. Impor – tanta acesteia const� in faptul c� astfel de elemente scheletice provenite de la proboscidieni sunt extrem de rar puse in evident�. Practic, am putea spune c� dup� mai bine de 120 de ani nu sau mai g�sit astfel de fosile in Podisul Barladului. Un alt aspect al cercet�rilor din teren este dat de faptul c� punctul de colectare al scheletului de la Manzati nu a fost bine precizat in momentul colect�rii, ceea ce inseamn� c� nu se poate stabili cu precizie vechimea exemplarului descoperit la 1891, de Grigoriu Stef�nescu, la Manzati. Numai c�, in situatia noastr�, avem elementele stratigrafice necesare pentru a pozitiona exact, in timp, de cand anume provin fragmentele fosile g�site acum la Gherghesti, respectiv varsta relativ� a depozitelor. Aceasta este Meotian, respectiv Miocen Superior. O consider o descoperire de exceptie, realizat� dup� foarte multi ani de cercetare peleontologic� in Podisul Barladului”, ne-a declarat specialistul muzeului din Barlad. „Varsta depozitelor este de 7 milioane de ani si este atestat� de prezenta materialului vulcanic piroclastic, reprezentat de cineritele de Nutasca-Ruseni. Un aspect interesant al procesului de fosilizare il reprezint� o crust� cineritic� depus� pe suprafata oaselor. Din punct de vedere sedimentologic, fragmentele scheletice au fost acumulate intr-un sistem fluvial, fapt confirmat de asezarea oaselor, intr-o pozitie adunat�, respectiv suprapuse. S-au identificat pan� acum elemente din centura pelvian�, fragmente de femur, tibie si uln� dar si de membru anterior. Foarte importante sunt fragmentele din defensa (fildes, n.r.) exemplarului si sper�m s� identific�m si alte elemente din craniu, intrucat continu�m cercet�rile”, ne-a declarat Bogdan R�toi, de la facultatea iesean�.

Ce au stabilit p�na acum cercetatorii

Elementele scheletice, fiind de mari dimensiuni, au atras atat de mult atentia specialistilor incat acestia au dat zor cu determinarea speciei si a genului. Cel mai probabil, in acest moment s-a evidentiat un exemplar din genul Deinotherium, specia Deinotherium giganteum. Anumalul este un proboscidian, din grupul elefantilor fosili de foarte mari dimensiuni, f�r� dusmani naturali, la vremea in care a tr�it. Echipa de cercetare a fost formata din dr. ing. Daniel Bejan, Mihai Cochior, Laura Lefticariu si M�d�lina Acsinte, toti studenti in anul III la Facultatea de Geologie a Universit�tii „Al. I. Cuza” Iasi si a fost coordonata de drd. muzeograf Laurentiu Ursachi si asist. univ dr. ing. Bogdan R�toi. Elementele descoperite sunt inc� in plin proces de restaurarea la muzeul din Barlad. Deocamdat�, cu descoperiri similare se mai pot l�uda doar state precum Germania, Cehia, Bulgaria, Republica Moldova si Rusia, respectiv arealor in care tr�ia acum 7 milioane de ani str�mosul elefantului.