România, tarã nesigurã, cu risc de rãzboi si crizã economicã cronicizatã

România este vãzutã ca o tarã nesigurã, cu cetãteni speriati, care pe termen scurt se confruntã cu riscul unui rãzboi, iar pe termen lung si mediu cu riscul unei crize economice cronicizate, rezultã dintr-un studiu IRES privind perceptiile legate de securitatea nationalã si incidenta unor riscuri.

Studiul fãcut de Institutul Român pentru Evaluare si Strategie (IRES) aratã cã sunt în crestere perceptia românilor privind iminenta unor riscuri, neîncrederea în societate si nelinistea legatã de securitatea individualã sau posibilitatea controlului propriului destin. „Riscuri precum nesiguranta locului de muncã sau riscul legat de somaj sunt cele cu care ne-am obisnuit în ultimele decenii, dar la ele se adaugã mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Românii sunt tot mai speriati de traficul si consumul de droguri sau de riscul unui rãzboi în zonã“, se aratã în studiul citat, notându-se cã românii dezvoltã comportamente adaptative, cum ar fi cea de a cãuta siguranta în alte societãti prin migratie internationalã, ceea ce duce la pierderi masive de capital uman. În viziunea persoanelor intervievate, principalele probleme cu care se confruntã România în prezent sunt: coruptia (mentionatã de 30 la sutã), sãrãcia (28 la sutã), starea precarã a economiei (opt la sutã), rata somajului (sapte la sutã) si starea sistemului de pensii (sase la sutã). Alte probleme mentionate de proportii mai reduse ale respondentilor au fost: criza guvernamentalã, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncã, dar si consumul si traficul de droguri sau pretul carburantilor. De asemenea, 70 la sutã dintre cei intervievati spun cã o altã problemã care îi preocupã este degradarea mediului înconjurãtor, iar 65 la sutã cã sunt preocupati de problema sãrãciei si a excluziunii sociale, 64 la sutã de nesigurantã, câte 63 la sutã de riscurile alimentare si accidentele rutiere, 57 la sutã de somaj, 56 la sutã de schimbãrile climatice, iar 51 la sutã de riscurile chimice. Problemele care îi preocupã pe mai putin de jumãtate dintre respondenti sunt: toxicomaniile (48 la sutã), terorismul (47 la sutã), riscurile nucleare (46 la sutã), consecintele globalizãrii si SIDA (câte 45 la sutã). Problema somajului le preocupã pe femei într-o proportie mai mare decât pe bãrbati, la fel pe persoanele cu studii medii comparativ cu cele fãrã studii/ care au absolvit maxim gimnaziul, dar si în comparatie cu persoanele cu studii superioare. De asemenea, femeile sunt preocupate de problema nesigurant ei în proportie semnificativ mai ridicatã decât bãrbatii, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai tinere. Terorismul este o altã problemã care le preocupã în mai mare mãsurã pe femei si, cu cât înainteazã în vârstã, cu atât persoanele intervievate sunt preocupate în proportie mai ridicatã de acest lucru (de la 37 la sutã în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsã între 18 si 35 de ani, la 58 la sutã în rândul persoanelor de peste 65 de ani). Alte subiecte despre care femeile declarã în proportie mai ridicatã cã le preocupã sunt consecintele globalizãrii, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea fatã de acesta crescând odatã cu vârsta si cu scãderea nivelului de educatie). De accidentele rutiere sunt mai putin preocupati bãrbatii, dar si respondentii cu studii superioare, aceeasi situatie fiind valabilã si pentru riscuri chimice sau alimentare. Mai mult de jumãtate dintre respondenti (51 la sutã) tind sã aibã încredere în autoritãtile române în ceea ce priveste actiunile lor de protectie a cetãtenilor în domeniul accidentelor rutiere, iar o proportie similarã îsi declarã încrederea în actiunile de protectie ale statului în domeniul terorismului (50 la sutã). Niveluri relativ ridicate de încredere în actiunile de protectie ale autoritãtilor române se mai înregistreazã în cazul transportului materialelor periculoase si al rãzboiului (câte 48 la sutã), centralelor nucleare si al accidentelor forestiere (46 la sutã), dar si a accidentelor aviatice (45 la sutã). Mai putini respondenti au, însã, încredere în actiunile de protectie ale autoritãtilor când vine vorba despre fumatul în rândul tinerilor (28 la sutã), alcoolism (30 la sutã), droguri, organisme modificate genetic si poluare atmosfericã (câte 32 la sutã). „În general, cu cât sunt mai în vârstã, respectiv mai putin educati, cu atât respondentii tind sã aibã încredere în actiunile autoritãtilor în proportie mai ridicatã. De asemenea, respondentii din mediul rural tind sã aibã încredere în proportii mai ridicate când vine vorba despre acestea“, se aratã în studiu. Întrebati în ce mãsurã vãd România drept sigurã din perspectiva securitãtii indivizilor, cei mai multi dintre respondenti se plaseazã la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 înseamnã „total nesigurã“, iar 10 înseamnã „foarte sigurã“. Media obtinutã este de 5,45. Când vine vorba, însã, despre siguranta locului de muncã, cele mai multe dintre rãspunsuri se concentreazã cãtre baza scalei, astfel obtinându-se o medie de 3,88. Nici în ceea ce priveste realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obtinându-se o medie redusã a sigurantei: 4,1. Riscul cu care considerã cei mai multi dintre participantii la studiu cã se confruntã România pe termen scurt este cel de rãzboi (19 la sutã), acesta fiind urmat de criza economicã (sapte la sutã), de cresterea ratei somajului si a lipsei locurilor de muncã (cinci la sutã), precum si de sãrãcie. Alte riscuri, mentionate în proportii mai reduse, sunt cel al migratiei fortei de muncã în alte tãri, cel de crizã politicã, de consum si trafic de droguri, de cutremur sau alte calamitãti naturale, coruptie, înrãutãtirea relatiilor externe, tulburãri sociale, îmbolnãviri, terorism sau instabilitate a guvernului. Doi la sutã dintre participanti cred cã România nu este expusã la nici un risc, pe termen scurt, iar 44 la sutã nu stiu la ce riscuri este expusã. Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondentii sunt preocupati de aceleasi teme: crizã economicã, rãzboi, cresterea somajului si lipsa locurilor de muncã sau sãrãcie. Riscul la care se simt expusi personal cei mai multi dintre intervievati în urmãtorul an este cel de îmbolnãvire, pe care îl amintesc 13 la sutã, urmat de lipsa unui loc de muncã, incapacitatea de platã, lipsa banilor sau sãrãcia, precum si pierderea locului de muncã. Studiul a fost realizat, în perioada 17 – 22 aprilie, pe un esantion de 1.519 persoane de 18 ani si peste, eroarea maximã toleratã fiind de plus/minus 2,5 la sutã.