Romnia, tar nesigur, cu risc de rzboi si criz economic cronicizat

1

Romnia este vzut ca o tar nesigur, cu cetteni speriati, care pe termen scurt se confrunt cu riscul unui rzboi, iar pe termen lung si mediu cu riscul unei crize economice cronicizate, rezult dintr-un studiu IRES privind perceptiile legate de securitatea national si incidenta unor riscuri.

Studiul fcut de Institutul Romn pentru Evaluare si Strategie (IRES) arat c sunt n crestere perceptia romnilor privind iminenta unor riscuri, nencrederea n societate si nelinistea legat de securitatea individual sau posibilitatea controlului propriului destin. Riscuri precum nesiguranta locului de munc sau riscul legat de somaj sunt cele cu care ne-am obisnuit n ultimele decenii, dar la ele se adaug mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Romnii sunt tot mai speriati de traficul si consumul de droguri sau de riscul unui rzboi n zon, se arat n studiul citat, notndu-se c romnii dezvolt comportamente adaptative, cum ar fi cea de a cuta siguranta n alte societti prin migratie international, ceea ce duce la pierderi masive de capital uman. n viziunea persoanelor intervievate, principalele probleme cu care se confrunt Romnia n prezent sunt: coruptia (mentionat de 30 la sut), srcia (28 la sut), starea precar a economiei (opt la sut), rata somajului (sapte la sut) si starea sistemului de pensii (sase la sut). Alte probleme mentionate de proportii mai reduse ale respondentilor au fost: criza guvernamental, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de munc, dar si consumul si traficul de droguri sau pretul carburantilor. De asemenea, 70 la sut dintre cei intervievati spun c o alt problem care i preocup este degradarea mediului nconjurtor, iar 65 la sut c sunt preocupati de problema srciei si a excluziunii sociale, 64 la sut de nesigurant, cte 63 la sut de riscurile alimentare si accidentele rutiere, 57 la sut de somaj, 56 la sut de schimbrile climatice, iar 51 la sut de riscurile chimice. Problemele care i preocup pe mai putin de jumtate dintre respondenti sunt: toxicomaniile (48 la sut), terorismul (47 la sut), riscurile nucleare (46 la sut), consecintele globalizrii si SIDA (cte 45 la sut). Problema somajului le preocup pe femei ntr-o proportie mai mare dect pe brbati, la fel pe persoanele cu studii medii comparativ cu cele fr studii/ care au absolvit maxim gimnaziul, dar si n comparatie cu persoanele cu studii superioare. De asemenea, femeile sunt preocupate de problema nesigurant ei n proportie semnificativ mai ridicat dect brbatii, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai tinere. Terorismul este o alt problem care le preocup n mai mare msur pe femei si, cu ct nainteaz n vrst, cu att persoanele intervievate sunt preocupate n proportie mai ridicat de acest lucru (de la 37 la sut n rndul tinerilor cu vrsta cuprins ntre 18 si 35 de ani, la 58 la sut n rndul persoanelor de peste 65 de ani). Alte subiecte despre care femeile declar n proportie mai ridicat c le preocup sunt consecintele globalizrii, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea fat de acesta crescnd odat cu vrsta si cu scderea nivelului de educatie). De accidentele rutiere sunt mai putin preocupati brbatii, dar si respondentii cu studii superioare, aceeasi situatie fiind valabil si pentru riscuri chimice sau alimentare. Mai mult de jumtate dintre respondenti (51 la sut) tind s aib ncredere n autorittile romne n ceea ce priveste actiunile lor de protectie a cettenilor n domeniul accidentelor rutiere, iar o proportie similar si declar ncrederea n actiunile de protectie ale statului n domeniul terorismului (50 la sut). Niveluri relativ ridicate de ncredere n actiunile de protectie ale autorittilor romne se mai nregistreaz n cazul transportului materialelor periculoase si al rzboiului (cte 48 la sut), centralelor nucleare si al accidentelor forestiere (46 la sut), dar si a accidentelor aviatice (45 la sut). Mai putini respondenti au, ns, ncredere n actiunile de protectie ale autorittilor cnd vine vorba despre fumatul n rndul tinerilor (28 la sut), alcoolism (30 la sut), droguri, organisme modificate genetic si poluare atmosferic (cte 32 la sut). n general, cu ct sunt mai n vrst, respectiv mai putin educati, cu att respondentii tind s aib ncredere n actiunile autorittilor n proportie mai ridicat. De asemenea, respondentii din mediul rural tind s aib ncredere n proportii mai ridicate cnd vine vorba despre acestea, se arat n studiu. ntrebati n ce msur vd Romnia drept sigur din perspectiva securittii indivizilor, cei mai multi dintre respondenti se plaseaz la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 nseamn total nesigur, iar 10 nseamn foarte sigur. Media obtinut este de 5,45. Cnd vine vorba, ns, despre siguranta locului de munc, cele mai multe dintre rspunsuri se concentreaz ctre baza scalei, astfel obtinndu-se o medie de 3,88. Nici n ceea ce priveste realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obtinndu-se o medie redus a sigurantei: 4,1. Riscul cu care consider cei mai multi dintre participantii la studiu c se confrunt Romnia pe termen scurt este cel de rzboi (19 la sut), acesta fiind urmat de criza economic (sapte la sut), de cresterea ratei somajului si a lipsei locurilor de munc (cinci la sut), precum si de srcie. Alte riscuri, mentionate n proportii mai reduse, sunt cel al migratiei fortei de munc n alte tri, cel de criz politic, de consum si trafic de droguri, de cutremur sau alte calamitti naturale, coruptie, nruttirea relatiilor externe, tulburri sociale, mbolnviri, terorism sau instabilitate a guvernului. Doi la sut dintre participanti cred c Romnia nu este expus la nici un risc, pe termen scurt, iar 44 la sut nu stiu la ce riscuri este expus. Cnd vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondentii sunt preocupati de aceleasi teme: criz economic, rzboi, cresterea somajului si lipsa locurilor de munc sau srcie. Riscul la care se simt expusi personal cei mai multi dintre intervievati n urmtorul an este cel de mbolnvire, pe care l amintesc 13 la sut, urmat de lipsa unui loc de munc, incapacitatea de plat, lipsa banilor sau srcia, precum si pierderea locului de munc. Studiul a fost realizat, n perioada 17 – 22 aprilie, pe un esantion de 1.519 persoane de 18 ani si peste, eroarea maxim tolerat fiind de plus/minus 2,5 la sut.

1 COMENTARIU

  1. TOT CE E MAI BUN NE-A ADUS CAPITALISMUL, DROGURI, PROSTITUTIE, LOCURI DE MUNCA, CORUPTIE, SARACIE LUCIE, NE MAI TREBUIE UN RAZBOI SI AM SCAPAT DE TOATE………

Comentariile sunt închise.