Moldova, l�sat� de c�rut�!

Moldova, �n frunte cu judetul Vaslui, sunt perdantii Rom�niei �n ceea ce priveste atragerea investitiilor �n infrastructur�. �n ultimii cinci ani, Transilvania a atras investitii �n autostr�zi si drumuri nationale de 16 miliarde lei, �n timp ce Moldova s-au injectat �n infrastrcutur� doar 1,8 miliarde lei. din cauza drumurilor proaste, investitorii fug de Moldova, iar operatorii locali fac cheltuieli uriase pentru a face exportu. Anul trecut, valoarea exporturilor pe cap de locuitor din Ardeal a fost de 14.400 de lei si de doar 3.571 de lei �n Moldova.

Conform unei analize realizate de „Ziarul Financiar”, in ultimii cinci ani, Transilvania si Banatul, o zon� in care locuiesc 6,8 milioane de locu – itori, adic� o treime din populatia Ro?maniei, a atras investitii in autostr�zi si drumuri nationale de circa 16 miliarde de lei. Tn perioada 2010 – 2014, sudul Romaniei, format din Oltenia, Muntenia si Dobrogea, cu 7,3 milioane de locuitori (f�r� Bucuresti), a atras 4,6 miliarde de lei pentru autostr�zi si drumuri nationale. Tn aceeasi perioad�, in Moldova, cu o populatie de 4,2 milioane de locuitori, s-au chel?tuit doar 1,8 miliarde de lei pe infrastructura rutier�. Cum era de asteptat, investitiile in infrastructur� se reflect� direct in atragerea de investitori si in volumul de m�rfuri exportate. Pe fondul unei dezvolt�ri economice constante, cu str�zi moderne si rapide, anul trecut, Transilvania si Banatul au realizat exporturi de 98 de miliarde de lei. Spre comparatie, exporturile de m�rfuri din Moldova au fost de 15 ori mai mici. Si sudul Romaniei, f�r� Bucuresti, este cu mult peste zona noastr�, acolo fiind operate expor turi in valoare total� de 77 miliarde de lei. Tn 2014, valoarea comertului international realizat� de judetul Vaslui s-a ridicat la suma de 157.406 mii euro. Cu astfel de „reusite” in sectorul economic, anul trecut, valoarea exporturilor pe cap de locuitor a fost urm�toarea: 14.400 de lei in centrul si vestul Romaniei, 10.500 de lei in sud si doar 3.571 de lei in Moldova.

Moldova, abandonata

Moldova este cea mai s�rac� regiune din Romania, cu un PIB per capita de doar 4.300 de euro, fat� de o medie national� de circa 7.500 de euro. La fel de disproportionate sunt si sumele care au mers c�tre sosele. Tn timp ce pentru fiecare locuitor al Transilvaniei s-au alocat in medie 2.400 de lei pentru autostr�zi si drumuri nationale, in ultimii cinci ani, in Oltenia, Muntenia si Dobrogea, suma s-a ridicat la 630 de lei, iar in Moldova, la 428 de lei. F�r� drumuri moderne, inves – titiile atrase in Moldova sunt extrem de reduse, iar decalajul economic fat� de restul zonelor traditionale din Romania se adanceste an de an. Analistii economici sustin c�, dac� produci ceva, trebuie s� poti transporta si exporta, trebuie s� poti trece Carpatii cu camioanele. Dac� in zone precum Transilvania si Banat cele mai mari zece contracte de sosele semnate in ultimii cinci ani se refer� exclusiv la proiecte de anvergur� de constructie de autostr�zi, in Moldova, cele mai mari proiecte sunt cele de reabilitare a unor drumuri nationale sau de intretinere a soselelor.

Perspective sumbre

Compania National� de Autostr�zi si Drumuri Nationale a hot�rat refacerea unor studii de fezabilitate, astfel c� demararea lucr�rilor la zece portiuni de autostrad� va fi amanat� cu circa 17 luni. Vizat� de aceste aman�ri este si Autostrada Targu Mures – Iasi – Ungheni, a c�rei construire trebuia inceput� anul acesta. Cu toate acestea, CNADNR a hot�rat refacerea studiului de fezabilitate, care a costat, deja, aproximativ 2 milioane de euro. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, spune c� dezam�girea mediului economic este mare, o astfel de amanare fiind o piedic� important� in calea relans�rii economiei din zona Moldova. „R�manem cu un gust amar, noi, cei din Regiunea Nord – Est 1, una din cele mai s�race zone ale Romaniei. Suntem incapabili de a gestiona aceste drumuri rapide, atat de necesare Romaniei. Tmpinsi de la spate de Comisia European� sau alti factori, se va face si la noi cate ceva. O amanare a demar�rii lucr�rilor cu 17 luni inseamn�, de fapt, amanarea pan� la sfarsitul anului viitor”, a spus Ionel Constantin.