Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Kovesi, sustine cã anchetele din ultima perioadã de timp au produs «o oarecare panicã în rândul clasei politice», fapt ce a dus la încercarea de a limita atributiile procurorilor, fãcând referire la proiectele de modificare a Codului penal.
„Nu cred cã în România s-a inventat mãsura arestãrii preventive în 2015, nici cãtusele nu au fost inventate acum. Cred cã anchetele din ultima perioadã de timp au produs o oarecare panicã în rândul clasei politice si cred cã acesta este motivul pentru care se încearcã limitarea atributiilor procurorilor“, a spus Laura Kovesi, în cadrul emisiunii „Dupã 20 de ani“, difuzatã de PRO TV. Procurorul sef al DNA a precizat cã îi este „dificil“ sã spunã cã politicienii sprijinã lupta anticoruptie. „Este foarte dificil de spus în conditiile în care la fiecare douã sãptãmâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului penal sau Codului de procedurã penalã prin care se încearcã limitarea atributiilor sau limitarea posibilitãtilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil sã spun cã actuala clasã politicã sprijinã lupta anticoruptie“, a mai spus Kovesi. Plenul Senatului a adoptat, în 11 mai, amendamentul la Codul Penal si cel de Procedurã penalã initiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel si Ovidiu Dontu, prin care „mãsurile preventive pot fi dispuse dacã existã probe sau indicii temeinice“, înlocuind sintagma de „suspiciuni rezonabile“ din actuala lege. Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Dontu si Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea si competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal si a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedurã penalã- L95/2015 a fost adoptat cu 91 de voturi „pentru“ de plenul Senatului, dupã ce sãptãmâna trecutã legea a primit raport de admitere în comisia juridicã. Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede cã „mãsurile preventive pot fi dispuse dacã existã probe sau indicii temeinice din care rezultã „suspiciunea rezonabilã“ cã o persoanã a sãvârsit o infractiune“, sa modificat, prin amendament, cu urmãtoarea formulare: „mãsurile preventive pot fi dispuse dacã existã probe sau indicii temeinice din care rezultã cã o persoanã a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã“. Potrivit motivatiei senatorilor care au initiat amendamentul, noua formulare este „mai apropiatã de principiul de drept, consacrat, conform cãruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor mãsuri de arest sã fie exceptia. Senatorii mai considerã cã, în vechiul Cod de procedurã penalã, mãsura arestãrii preventive fatã de un acuzat putea fi luatã numai „dacã sunt probe sau indicii temeinice cã a sãvârsit o faptã prevãzutã de legea penalã“, iar în noul Cod de procedurã penalã, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) conditia de probe si indicii temeinice a fost înlocuitã cu cea de suspiciuni rezonabile. „Asa se face cã de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o mãsurã exceptionalã, o regulã, fiind suficientã existenta unui simplu denunt ca ea sã poatã fi luatã. De aici, plimbarea cu cãtuse a acuzatiilor în fata presei a devenit ceva cotidian, neexistând sanctiuni pentru încãlcarea prezumtiei de nevinovãtie prin afectarea imaginii persoanei“, se mentioneazã în motivatie. Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflatã în vigoare la acest moment, cã „mãsurile preventive (retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivã, n.red.) pot fi dispuse dacã existã probe sau indicii temeinice din care rezultã suspiciunea rezonabilã cã o persoanã a sãvârsit o infractiune si dacã sunt necesare în scopul asigurãrii bunei desfãsurãri a procesului penal, al împiedicãrii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmãrirea penalã sau de la judecatã ori al prevenirii sãvârsirii unei alte infractiuni“. Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputatilor, în calitate de for decizional.
