FMI lucreazã cu autoritãtile din sudestul Europei la un plan de rezervã pentru un default al Greciei, a declarat un oficial al institutiei, care reprezintã o rarã recunoas tere cã institutiile de reglementare se pregãtesc pentru un esec al discutiilor de continuare a sprijinului pentru statul elen.
Cele mai mari bãnci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank si Eurobank Ergasias, au prezent e importante în România, Bulgaria, Macedonia, Albania si Serbia. „Suntem în dialog cu toate aceste tãri. Discutãm despre planurile de protectie pe care le au, ce mãsuri pot lua“, a declarat Jorg Decressin, director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, relateazãMarketWatch. În cadrul discutiilor, FMI a cerut autoritãtilor nationale de reglementare sã se asigure cã subsidiarele bãncilor elene detin suficiente active pe care le pot oferi în schimbul finantãrii de urgentã din partea bãncilor centrale, în cazul în care finantarea de la bãncile mamã ar fi opritã pe neasteptate, si dacã fondurile de asigurare a depozitelor sunt suficiente, a arãtat Decressin. „Ar fi o prostie din partea oricui celui care nu ar fi îngrijorat în acest moment“, a spus oficialul FMI. Oficialii europeni nu se asteaptã la un acord la reuniunea de luni a ministrilor de Finante din zona euro, ceea ce înseamnã cã bãncile elene vor continua sã fie dependente de lichiditãtile relativ scumpe puse la dispozitie de banca centralã elenã în cadrul programului ELA, de finantare de urgentã, al BCE. Grecia sperã sã obtinã un acord rapid pentru primirea ultimei transe – de 7,2 miliarde de euro – din împrumutul total de 240 de miliarde de euro. Guvernul Greciei a semnalat, joi, cã va continua sã ignore solicitãrile creditorilor internationali de a diminua cuantumul pensiilor si a facilita disponibilizãrile, conditii esentiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistentã financiarã. În pofida eforturilor presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, sã reformeze sistemul pensiilor si sã modifice conditii pe piata muncii, Guvernul elen a anuntat cã nu va face concesii. „Nu trebuie sã existe asteptãri din partea creditorilor cã Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele pãrti fac concesii“, a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena. Izolatã pe pietele financiare, Grecia ar putea rãmâne fãrã fonduri pentru plata salariilor bugetarilor si a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment si de a fi nevoitã sã pãrãseascã zona euro. În contextul promisiunilor privind depãsirea austeritãtii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremã-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internationali pentru primirea unor fonduri de urgentã suplimentare. Actualul program de asistentã financiarã în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expirã la sfârsitul lunii iunie. Banca Centralã Europeanã (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgentã destinate bãncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, pânã la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legãturã cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în urmãtoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagneazã de câteva luni. „De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri „, a declarat presedintele institutiei, Jeroen Dijsselbloem. „Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie solutionate, este necesarã aprofundare, detalii, astfel cã nu va exista niciun acord luni. Trebuie sã fim realisti“, a adãugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea sedintã a ministrilor de Finante ai statelor din zona euro. Guvernul grec condus de premierul de extremã-stânga Alexis Tsipras cautã fonduri pentru plata salariilor si a pensiilor, precum si pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro cãtre FMI, în prima jumãtate a lunii mai. Ministrii de Finante din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autoritãtilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat cã ar putea consulta populatia, prin referendum, dacã sã aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capãt austeritãtii.
