Primvara, anotimpul renasterii naturii, este cea mai potrivit perioad din an pentru ca organismul, slbit n urma iernii, s si recapete tonusul. n acest sens, legumele de sezon si verdeturile ne pot ajuta s ne recptm forma fizic si chiar buna dispozitie.
Iat de ce trebuie s profitm la maximum de legumele si fructele de sezon, care reincarc organismul cu mineralele si vitaminele de care are nevoie. Asociate cu o bun hidratare si cu un consum redus de zahr, sare si carne rosie, acestea ajut la ameliorarea constipatiei, imbunttirea calittii pielii si chiar „topirea” surplusului de kilograme. Ne putem ajuta organismul s fie in form si s elimine toxinele consumand cantitti mari de ap si ceai verde, recunoscut pentru propriettile sale antioxidante. Putem inlocui zahrul cu indulcitori, iar in loc de desert, am putea manca cateva cpsuni. Evident, toate aceste recomandri nu constituie „noutti absolute”, dar, dac adugm si o „list de cumprturi” gandit de un specialist, lucrurile se schimb. n bine, garantat! Asadar, ce trecem pe list? Toate verdeturile si crudittile pe care le gsim in piete sau in grdinile proprii. Spanacul, salata verde, stevia, loboda si urzicile – sunt surse excelente de vitamina C, betacaroten (precursor de vitamina A), acid folic, minerale (fier, calciu, potasiu, magneziu), fibre si fitonutrienti antioxidanti, cu efecte benefice pentru sntate. Au efect laxative, diuretic, reduc colesterolul din sange, au proprietti antitumorale si de stimulare a imunittii intregului organism. Suntem incurajati s „abuzm” la maxim de verdeturi. De preferabil este s le gtim folosind cantitti minime de grsime si s nu le fierbem excesiv (pan se inmoaie), deoarece tratamentul termic prelungit micsoreaz continutul de nutrienti. Usturoiul si ceapa verde au proprietti antifungice, antibacteriene si antivirale, scad colesterolul si presiunea sanguin, au efect antioxidant si de crestere a imunittii. Spanacul si urzicile contin doze mari de fier si trebuie asociate cu substante acide (otet, zeam de lmaie) sau carne, care cresc absorbtia si biodisponibilitatea fierului nonhemic (vegetal). Mrarul si ptrunjelul pot fi folosite nu pe post de condimente, ci de alimente: descoper salata de ptrunjel (tabuleh) din buctria libanez si f sosuri de rosii cu foarte mult mrar pentru carne sau legume. Sunt bogate in vitamina C, firbe, fier si antioxidanti, au proprietti diuretice si detoxifiante. Mazrea nou este o surs de proteine vegetale, vitamina C, potasiu, firbe, vitamine din grupul B si fier. Cu cat e mai proaspt, cu atat e mai fraged si mai dulce, asa c este bine s o mancm crud sau fiart cateva minute in putin ap, astfel incat s rman crocant. Fasolea verde este foarte srac in calorii si contine mult betacaroten, acid folic, vitamina C, potasiu, magneziu, fier si calciu. Aportul mare de fibre solubile si insolubile o face extrem de eficient pentru stimularea tranzitului intestinal. Este leguma cel mai usor de digerat si, datorit efectelor ei benefice, poate fi folosit cu success in cura de slbire sau pentru detoxifiere. Sparanghelul, chiar dac este un produs destul de putin utilizat in buctria romaneasc, are reale proprietti diuretice si laxative, iar asparagina, substanta activ din structura lui, stimuleaz regenerarea celulelor din organism. Varza este un reputant agent antiinflamator, amelioreaz simptomele ulcerului si gastritelor, care recidiveaz frecvent primvara. Previne retentia de ap, combate constipatia si stimuleaz sistemul imunitar prin continutul bogat de antioxidanti, fier, vitamine din grupul B si fibre. O putem prepara cu suc de rosii, mrar, foarte putin ulei, actrit cu corcoduse (zarzare) sau, si mai bine, o putem consuma crud, in salat.
Nu sunt verzi, dar sunt la fel de bune!
Cpsunile, datorit continutului crescut de minerale (fier, potasiu, fosfor, calciu) si oligoelemente (zinc, iod, sulf) au proprietti tonice. Cel mai mare avantaj al cpsunilor este prezenta unui zahr particular – levuloza – caracterizat de o absorbtie foarte lent. n consecint aceste fructe sunt desertul ideal in cura de slbire sau pentru diabetici. Desi Pastele a trecut, nu renuntati inc la carnea de miel. Este o carne fin, savuroas si usor de digerat, care nu d alergii. Contine mult fier, zinc si vitamina B12 si are doar 160 calorii/100g, cu conditia s alegem bucti cat mai slabe (de preferat pulpa) si s indeprtm toat grsimea vizibil inainte de gtire. De mentionat c grsimea ovinelor contine acid linoleic, cu efect benefic, de prevenire a aterosclerozei. n concluzie, carnea de miel este de preferat celei de vit. Oul contine proteine etalon, vitamine liposolubile A, D si E cu efect antioxidant, minerale si oligoelemente. Are continut caloric sczut si proprietti anorexigene, adic inhib eficient foamea cu doar 80 de calorii. Folositi cat mai des oul ca surs de proteine, in locul crnii!
