Potrivit unui proiect al Ministerului Snttii, pacientii cu tulburri psihice pot fi imobilizat i sau izolati pentru protectia lor sau a altor persoane, fr a fi loviti sau vtmati si folosind un ton calm si neutru, iar msura nu va depsi patru ore, timp n care vor fi fcute evaluri la cel mult 30 de minute.
Proiectul de Ordin privind Normele de aplicare a Legii snttii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburri psihice a fost pus n dezbatere public de Ministerul Snttii (MS). Prin proiectul de Ordin sunt stabilite normele speciale de ngrijire din structurile de psihiatrie si situatiile n care pot fi luate msuri de contentie. Potrivit proiectului, serviciile medicale minime pe care o structur psihiatric trebuie s le asigure sunt: diagnosticul si tratamentul tulburarilor psihice acute si cronice; evaluri psihologice; psihoterapie; consiliere si psihoeducatie pentru pacienti si familiile lor; programe de terapie ocupational, educativ si recreativ; servicii de asistent social. n situatia n care interventiile terapeutice uzuale efectuate n vederea aplicrii tratamentului esueaz, se poate recurge la imobilizarea sau contentionarea pacientului cu mijloace specifice, dar care s nu produc vtmri corporale. Contentionarea poate fi folosit doar atunci cnd este necesar aprarea pacientului de actiunile sale, care l-ar putea rni pe el sau pe ceilalti si doar n situatia n care aplicarea celor mai putin restrictive tehnici a fost neadecvat sau insuficient pentru a preveni orice lovire ori vtmare. Imobilizarea este precedat o abordare verbale care s evite escaladarea agresivitt ii si violentei. Se va evita atitudinea de confruntare cu pacientul, se va vorbi pacientului pe un ton calm, neutru si cu o expresie facial atent, dar neutr, cu o gestic limitat, lent fr schimbri bruste de atitudine. n aplicarea msurii de restrictionare a liberttii de miscare a pacientului trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea durerii. Reprezentantul legal sau personal al pacientului trebuie informat cu privire la dispunerea unei msuri de restrictionare a liberttii de miscare a pacientului, potrivit proiectului. De asemenea, contentionarea poate fi folosit numai n baza dispozitiei medicului, mentionat n foaia de observatie. Dispozitia medicului trebuie s detalieze factorii care au condus la contentionare si s specifice natura acestei msuri. n dispozitie trebuie precizat ora la care msura de contentionare a fost luat, imobilizarea neputnd depsi patru ore, se mai arat n proiect. n situatia n care imobilizarea de necesitate nu a fost fcut din dispozitia medicului, acesta va fi solicitat n maximum 30 de minute.Msurile de contentionare sau imobilizare aplicate pacientilor, incluznd toate dispozitiile scrise ale medicului prin care s-au dispus acestea, se nscriu n Registrul msurilor de contentionare si izolare aplicate pacientilor, care va fi pstrat n conditii de confidentialitate. Proiectul mai prvede c pacientul trebuie s fie monitorizat tot timpul imobilizrii, pentru a observa dac nevoile sale fizice, de confort si sigurant sunt ndeplinite. O evaluare a conditiilor pacientului trebuie realizat la cel putin fiecare 30 de minute sau la intervale de timp mai scurte, dac medicul o cere. Evaluarea trebuie nregistrat n foaia de observatie a pacientului. Toate interventiile fizice din timpul imobilizrii trebuie s aib n vedere vrsta, sexul, cultura, limba si istoricul medical, dizabilitatea sau nevoile speciale ale pacientului, sarcina, date care se vor regsi si n foaia de observatie. Proiectul de ordin mai prevede si modalitatea de protejare prin izolare a pacien- tilor care reprezint un pericol pentru ei nsisi sau pentru alte persoane. Aceast msur trebuie aplicat cu maxim precautie si numai n cazul n care orice alt modalitate s-a dovedit ineficient. Izolarea pacientului se va face ntr-o ncpere special prevzut si dotat n acest scop. nc- perea trebuie s ofere posibilitatea ca pacientul s poat fi observat continuu, s fie iluminat si aerisit n mod corespunztor, s aib acces la grup sanitar si s fie protejat n asa fel nct s previn rnirea celui izolat. Nu pot fi izolate concomitent n aceeasi ncpere mai multe persoane. Izolarea trebuie s fie aplicat pentru un timp ct mai scurt posibil si revizuit periodic, la un interval de cel mult dou ore, iar pacientul sau reprezentantul su trebuie informat despre aceast msur.Pacientul va fi observat n timpul izolrii conform unui program prevzut de medicul care dispune msura izolrii. Pe perioada dispunerii msurii izolrii, pacientul va pstra mbrcmintea, precum si orice articole de uz personal sau cu semnificatie religioas, cu excep- tia situatiei n care pstrarea acestora ar putea afecta siguranta sa, se mai arat n proiect. Msura izolrii nu trebuie folosit ca pedeaps sau ca o form de amenintare si nici nu poate fi parte a programului de tratament. Aceast m- sur poate fi dispus doar de medic, n aceleasi conditii ca si contentionarea, si trebuie mentionat n Registrul msurilor de contentionare si izolare si n foaia de observatie a pacientului. n cazul pacientilor sub 18 ani, imobilizarea are drept scop sustinerea tratamentului medicamentos n cazul agitatiei psiho-motorii. Conten- tionarea n aceste cazuri se va face numai cu avizul medicului curant sau al medicului de gard, medic specialist psihiatru sau neuropsihiatru pediatric, acolo unde exist, si cu acordul scris al printelui sau apartintorului legal, prevzut n consimtmntul semnat de tutore la internare, doar dup ce au fost epuizate toate mijloacele de convingere si linistire a pacientului. Durata contentiei nu poate depsi 30 minute, dar proiectul prevede c msura poate fi repetat n cursul aceleiasi zile. Dup contentionare, pacientul sub 18 ani trebuie s fie supravegheat permanent de personalul medical si nu trebuie s rmn singur n ncpere. Printre dispozitivele speciale de imobilizare sunt: pat cu dispozitive de legare – cadru metalic cu laterale; cearceaf; man- sete din piele, late, ajustabile, dublate cu psl pentru articulatiile minilor si picioarelor; curele late pentru torace si genunchi; mnusi; casc special de protectie. Tehnica imobilizrii const n imobilizarea att a membrelor superioare, ct si a celor inferioare, evitnd leziunile n timpul procedurii. Potrivit proiectului, este interzis folosirea de materiale precum sfoar, tifon, fese sau alte materiale care pot vtma pacientul. n proiect sunt prevzute metode diferite de contentionare pentru copiii internati ntr-un spital cu structur de Psihiatrie, cei institutionalizat i si cei internati ntr-un spital cu structur de Pediatrie. n cazul copiilor internati ntr-un spital cu structur de Psihiatrie, contentia va fi folosit n caz de potential de autoagresivitate sau heteroagresivitate. Astfel, pentru copiii cu greutate sub 25 de kilograme se va folosi cearceaful, cu care va fi nfsat si se mobilizat de pat. n cazul copiilor cu greutatea sub 50 de kilograme se vor folosi mansete ajustabile din piele pentru mini si picioare, n cazul n care se lovesc cu genunchii, iar pentru copiii cu greutate mai mare de 50 de kilograme, tot mansetele ajustabile din piele, dar si curele late pentru torace si genunchi. Contentia n cazul copiilor institutionalizati se va face cu acordul tutorelui legal sau responsabilului centrului pentru minori, la indicatia medicului curant sau a medicului de gard. Pentru copiii diagnosticati cu autoagresivitate se vor folosi dispozitive cu rol de protectie, precum: mnusi, casc de protectie, iar pentru copiii diagnosticati cu heteroagresivitate, se vor respecta regulile de contentie pentru copiii din spitalele de psihiatrie. n cazul copiilor internati ntr-un spital cu structur de Pediatrie, copiii cu autoagresivitate sau cu heteroagresivitate vor fi contentionati respectndu-se regulile generale ale msurii. Proiectul defineste totodat si urgentele psihiatrice, adic strile psiho-patologice n cadrul crora pacientul se afl ntr-o disfunc- tionalitate cerebral sever, situatie critic n care poate provoca autovtmare grav, agresarea altor persoane, deces, distrugerea unor bunuri, comportamente nejustificate de caracteristicile realittii prezente, cum sunt strile confuzionale. Astfel, urgente psihiatrice sunt considerate: tulburare psihotic acut; tulburri severe de comportament n tulburri de personalitate; tulburri psihotice post- sau intercritice n epilepsie; agitatia psihomotorie; episoade acute delirant-halucinatorii n psihoze (schizofrenie, tulburarea afectiv bipolar) si n dement e; episoade expansive severe; episoade depresive severe; episoade depresive cu risc suicidar; sevraj alcoolic; tentativa de suicid si sevraj complicat la alte substante psihoactive, care se vor trata n unittile specializate n toxicologie si adictie. Spitalele de psihiatrie care nu au amenajate astfel de spatii sunt obligate s le amenajeze cu respectarea normelor din Legea snttii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburri psihice. Initiatorii proiectului au precizat c aceste modificri si completri au fost fcute si pentru c n implementarea Legii snttii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburri psihice s-au constatat mai multe neconcordante ale prevederilor actului normativ cu o serie de dispozitii din dreptul intern, precum Codul familiei, Codul penal, dar si cu dispozitii din tratate interna- tionale privind drepturile si liberttile fundamentale, precum Declaratia Universal a Drepturilor Omului, Conventia ONU mpotriva Torturii si altor Pedespse sau Tratamente cu Cruzime, Inumane sau Degradante, Conventia European pentru Aprarea Drepturilor Omului si a Liberttilor Fundamentale. Proiectul de Ordin va fi n dezbatere public pn n 20 mai, potrivit Ministerului Snttii.
