S-a nscut n satul si comuna Grumezoaia, districtul Flciului, la 12 martie 1859, fiind fiul dasclului Vasile Lascr, ce slujea la biserica din satul natal cu hramul „Sfntul Nicolae”, unde este atestat documentar ntre 11 aprilie 1857 si 1868. Urmeaz scoala din sat, „recent nfiintat (1866) si instalat n localul pus la dispozitie chiar de ctre tatl su”. Repet clasele a IIIa si a IV-la n orasul Husi. Mama sa rmne vduv. Urmeaz cursul inferior al Seminarului din Husi si se cstoreste n 1881, pentru a se hirotonisi diacon pe seama bisericii cu hramul „Sfntul Nicolae” din Grumezoaia, de unde este permutat n acelasi an la mnstirea Adam, judetul Tutova, n aceeasi calitate, unde slujeste pn la 1891. Dup depunerea demisiei, pleac la Iasi, mpreun cu sotia sa, decedat la 24 aprilie 1892, si continu studiile la Seminarul Teologic „Veniamin Costache”, absolvit n anul 1893. Paralel cu studiile de la Seminar, functioneaz ca diacon la biserica cu hramul „Sfntul Lazr” din Iasi, pentru asigurarea existentei cotidiene. Se nscrie la Facultatea de Teologie din Bucuresti n 1893 si se transfer ca diacon la Episcopia Argesului n 1894. Remarcat pentru meritele sale, Dimitrie V. Lascr va fi trimis la Academia Teologic din Kiev, unde l va ntlni pe viitorul Episcop de Husi si Patriarh al Romniei, Nicodem Munteanu, aflat n ultimul an de studii, cu care s-a mprietenit. ntors de la Kiev n anul 1896, este hirotonit preot, i s-a conferit rangul de econom si a fost numit protoiereu al judetului Arges. Licentiat n teologie n august 1898, va fi nltat pe o alt treapt ierarhic bisericeasc, acea de stavrofor. Intr n conflict cu diversi politicieni din judetul Arges, printre care M. Manolescu si I.P. Comnescu, presedintele Partidului Conservator-Democrat din Pitesti, prefecti, iritati de dorinta sa de ridicare a clerului si desfsurrii activittii spre binele societtii. nc din 1896 a nceput sirul conferintelor pastorale. n judetul Arges, desfsoar o vast si intens activitate, nfiintnd Societatea „Frtia” la 1 iulie 1897, cu caracter cultural, profesional si filantropic, sub egida creia a luat nastere Scoala de cntreti bisericesti n septembrie 1897, apoi n 1898 o fabric de lumnri necesare bisericilor, o bibliotec central a preotilor n 1898, o cas de credit pentru preoti si un cmin pentru adpostul copiilor de preoti, orfani, vduve, infirmi, n care si-au gsit sprijinul si alinarea numerosi oameni necjiti, n timpul si dup primul Rzboi Mondial. Vor deveni membri de onoare a societtii cunoscutul istoric Gheorghe Ghibnescu si I. Plesnil, senator de Covurlui. Timp de patru ani si-a dedicat cu abnegatie timpul pentru ntocmirea de monografii pentru fiecare biseric si mnstire din judetul Arges, nsotite de biografiile preotilor slujitori, nsumnd 368 de biserici si 318 preoti. Meritele sale din trmul cultural au fost rspltite n 1899 cu decoratia „Coroana Romniei” n gradul de cavaler. Din cauza intrigilor a fost transferat fr voia sa preot la biserica cu hramul „Sfntul Ilie” din Pitesti. I s-au nscenat de ctre confratii si n slujirea Mntuitorului Iisus Hristos diverse scandaluri, folosinduse cu dibcie presa vremii. Din octombrie 1905, pensionar fiind din 1903, se retrage n tinuturile natale, stabilindu-se n orasul Husi, pentru a se dedica activittii stiintifice si culturale n diverse domenii, n special culegerii si studierii documentelor vechi, legate de locurile de bastin. A fost un vechi prieten al neobositului istoric Gheorghe Ghibnescu, cu care a colaborat pentru strngerea si studierea documentelor ce nftisau trecutul asezrilor de pe valea Elanului, dar mai ales Grumezoaia si locurile unde au trit Cantemirestii. mpreun cu Gheorghe Ghibnescu a colindat satele de pe valea Elanului, a executat hrti topografice si schite privind plasarea vechiului schit Silisteni, ctitoria lui Constantin Cantemir si a mosiei acestei familii. Se afl n legtur cu arhimandritul Iuliu Scriban si profesorul Hlucescu. Are unele altercatii si cu dr. Conon Armescu Donici, Episcopul Husilor. Dup ocuparea scaunului episcopal de la Husi la 1912 de ctre vrednicul Nicodem Munteanu, fostul coleg al su de la Academia Teologic din Kiev, preotul Dimitrie V. Lascr va fi convins de ierarh s se clugreasc, n dorinta cultivrii unui colaborator pretios si eventual succesor la Eparhia Husilor. Va mbrca shima monahal sub numele Damian si este numit la 1 iunie 1913 superior la mnstirea Dobrovt din judetul Vaslui, care avea n subordine si schitul Rafaila. La Dobrovt a intrat n conflict cu administratia Domeniilor regale – cu dirigintele Scolii de Agricultr care nu a evacuat casele, din cauza uzurprii bunurilor mnstirii si este silit s-si schimbe sediul la Rafaila, unde lucreaz cu zel la monografia satului Grumezoaia si a vii Elanului. A reusit s adune teancuri de documente si s redacteze sute de pagini din istoria satelor de pe valea Elanului, dar mai ales a localittii Grumezoaia. Cade rpus de o boal neasteptat la 5 octombrie 1917, „iar ntreg tezaurul de documente si lucrri este risipit fr urm, ceea ce a constituit o pierdere ireparabil pentru istoricul tinuturilor moldovene ale Cantemirestilor”. A rmas n constiinta colectiv ca un „mare fiu al satului Grumezoaia si tinutului Husilor”. Opera: Neofit Scriban, Tez pentru licent prezentat si sustinut n ziua de … Iunie 1898 de Econom D. Lascr, Protorierul Jud. Arges, Bucuresti, Tipografia „Gutenburg”, Joseph Gbl, 1898; Un Rspuns. Din vinovtiile mele ca Protoereu al Jud. Arges de la 1896-1903, Husi, Tipografia Constantin S. Letcae, 1909; Studiu asupra rului din Biserica Romn si Leacul de vindecare, Husi, Tipografia Constantin S. Letcae, 1911; Viata si activitatea arhier(e)ului Neofit Scriban, Bucuresti, Tipografia „Gutenburg”, Joseph Gbl, 1898; Raport privind lcasurile de cult, clerul si viata bisericeasc n judetul Arges, n „Biserica Ortodox Romn”, An XXXVI, 1902, nr. 4, p. 473-477. A pus bazele revistei „Frtia” n 1900, a crei ntrerupere survine dup doi ani, fiind renfiintat cu titlul „Pstorul”. Organ al societtei „Frtia” a Clerului din jud. Arges n ianuarie 1904, transformat n „Pstorul ortodox” n aprilie 1904, cu dou aparitii lunare, editat si la 1909.
Costin Clit
