Salariatii vasluieni „defileaz” cu cele mai mici salarii din Romnia. La sfrsitul anului trecut, 8.215 salariati primeau sub 900 lei, adic salariul minim brut pe economie, iar alti 16.870 ncasau lunar ntre 900 si 1.000 de lei. Cele dou categorii reprezint jumtate din totalul salariatilor judetului. Din nefericire, lucrurile nu sunt roz nici n cealalt jumtate, la nivelul judetului Vaslui, doar 5.584 de angajati avnd salarii mai mari de 3.000 lei pe lun.
La sfarsitul anului 2014, cei 51.934 de salariati care lucrau cu contracte individuale de munc in judetul Vaslui incasau salarii extrem de mici. Salariile modeste pltite in domeniul bugetar, cat si lefurile achitate in sectorul privat dau o imagine sumbr realittii financiare cu care se confrunt vasluienii. Din totalul angajatilor inregistrati oficial, 8.215 persoane incasau salariul brut sub 900 lei (salariul minim pe economie incepand cu luna iulie 2014). Din urmtoarea grup de salariati fac parte 16.870 de persoane, care primeau lunar un salariu brut cuprins intre 900 si 1.000 de lei. Practic, aproape jumtate din salariati Vasluiului castigau la sfarsitul anului trecut sub 1.000 de lei brut, iar dup ce se achitau la stat toate obligatiile financiare, angajatii rmaneau in portofele cu foarte putini bani. n topul salariilor primite, urmtorul segment, de 12.706 angajati, beneficia lunar de salarii brute cuprinse intre 1.000 si 1.500 de lei. Pe segmentul de salarii cuprins intre 1.500 si 2.000 lei se incadrau 5.104 salariati, in timp ce ati 4.085 de vasluieni primeau lunar de la angajatori intre 2.000 si 3.000 de lei lunar. La polul opus se aflau cei 5.584 de salariati care se bucurau lunar de niste salarii destul de frumoase, de peste 3.000 lei. Si in acest an vasluienii vor fi printre cei mai dezavantajati romani in ceea ce priveste castigurile salariale. Chiar dac salariul mediu net national va creste, Vasluiul se va situa cu mult sub castigurile din zonele puternic industrializate ale Romaniei. Practic, anul acesta, salariile vasluienilor ajung la circa jumtate din cele ale bucurestenilor, care ridic vizibil media pe tar. n documentul „Prognoza in profil teritorial 2014 – 2017”, publicat in decembrie, Comisia National de Prognoz estimeaz c salariul mediu net va fi de 1.758 lei, in 2015, fat de 1.660 lei, anul trecut. n Bucuresti va fi cel mai mare castig mediu net, ca si in anii anteriori, si va ajunge la 2.571 lei, cu 146 lei mai mult fat de 2014. La polul opus sunt zece judete in care media salariilor va fi in jur de 50% din cea din Capital. Cele mai mici salarii vor fi in Harghita (1.202 lei), Bihor (1.261 lei), Maramures (1.304 lei), Vaslui (1.306 lei) si Neamt (1.330 lei).
Salarii mai mari cu 68 de lei
Pe parcusul anului trecut, salariul mediu net din judetul Vaslui a crescut cu doar 68 de lei. Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistic Vaslui, in ianuarie s-a inceput cu un salariu net de 1.206 lei, pentru ca in decembrie s se ajung la 1.274 lei. n decembrie, castigul salarial mediu net a fost de 1.274 lei. Peste medie s-a castigat in servicii (1.321 lei), iar sub medie sau situat castigurile din industrie plus constructii (cu 1.218 lei) si in agricultur, silvicultur si piscicultur (1.227 lei). n aceeasi lun, castigul salarial mediu brut a fost de 1.747 lei. Peste medie s-a castigat in servicii (1.818 lei), iar sub medie s-au situat castigurile din industrie plus constructii (cu 1.659 lei) si in agricultur, silvicultur si piscicultur (1.682 lei).
Bucurestiul, zona cu cele mai bune salarii
n prezent, Romania are peste 45.000 de salariati care primesc, pe contracte de munc, salarii de 10.000 de lei brut pe lun sau peste aceast sum, iar dou treimi dintre acestia lucreaz in Bucuresti. Majoritatea companiilor care pltesc salarii mari sunt multina – tionalele, care isi pltesc toate taxele ctre stat. Si pentru c majoritatea companiilor multinatio – nale si-au deschis primele sedii in Bucuresti, este normal ca aici numrul de salariati bine pltiti s fie mai mare. Cei 45.000 angajati cel mai bine pltiti din economie, care au salarii brute de patru ori mai mari decat salariul mediu pe economie, reprezint doar 1% din forta de munc activ angajat pe contracte de munc cu norm intreag de lucru.
