„n urma crizei mondiale, economia romaneasc a corectat in mare parte dezechilibrele interne si externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenta a stagnat si infrastructura public precar s-a dovedit a fi o piedic principal pentru o traiectorie de crestere mai puternic. n acelasi timp, Romania se mentine vulnerabil la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este inc finalizat. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu msuri de eficientizare a cheltuielilor publicein mod special accelerarea absorbtiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publicede revigorare a reformelor ce treneaz in sectorul intreprin derilor ce stat si rezolvarea mostenirilor lsate de criz in sectorul financiar”, se arat intr-o declaratie a misiunii FMI privind consultrile periodice potrivit articolulului IV din statutul institutiei. Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultrilor periodice, de regul anuale, in contextual unei solicitri de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discutiilor programelor aflate sub monitorizarea expertilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de ctre experti a evolutiilor economice. ntr-o declaratie separat transmis de FMI dup misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune c, in pofida progreselor importante inregistrate, unele subiecte rman deschise si discutiile vor continua de la sediile FMI si Comisiei Europene in sptmanile urmtoare. Premierul Victor Ponta a anuntat luni c Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE in actuala misiune de evaluare, cele dou institutii cerand cresterea abrupt a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masiv a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia. Ponta a precizat c, in aceste conditii, nu va fi semnat o scrisoare de intentie si c discutiile pe aceste dou puncte de divergent vor continua in aprilie, acordul rmanand ins in vigoare. Expertii FMI noteaz, in declaratia pribind consultrile pe baza articolului IV, c PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de crestere se consolideaz. Consumul privat si exporturile puternice au sustinut relansarea economic anul trecut, investitiile rmanand in acest timp modeste. Expertii anticipeaz o crestere real a PIB de 2,7% in anul 2015 si de 2,9% in 2016. Principala fort motrice a acestei cresteri se preconizeaz a fi consolidarea consumului privatpe fondul unei cresteri puternice a salariului real, al preturilor sczute la petrol si al unor rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record. Pe msur ce cresterea intern se intreste, deficitul de cont curent este prognozat a se mri putin in acest an. Este probabil ca inflatia sczut importat si un output gap ce se mentine in domeniul negativ s pstreze inflatia considerabil sub tinta vizat in cea mai mare parte a anului 2015. Riscurile aferente prognozei sunt mai degrab ca aceasta s fie prea pozitiv. O volatilitate reinno it pe piata financiar mondial sau in zona euro, precum si o perioad prelungit de crestere lent si inflatie sczut in zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei romanesti. Datorit comertului si legturilor financiare relativ limitate cu Rusia si Ucraina, efectele directe generate de evolutiile geopolitice ar trebui s fie ins gestionabile. Pe plan intern, in absenta reformelor atat de necesare, continuarea unei absorbtii slabe de fonduri UE ar intarzia modernizarea atat de necesar a infrastructurii, noteaz expertii FMI. Cresterea economic potential este proiectat in prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimeaz c impulsionarea substantial a absorbtiei de fonduri UE, conducand la o infrastructur de densitate mai mare si de calitate mai bun ar putea majora aceast crestere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu. Romania a continuat s isi reduc vulnerabilittile fiscale. n ultimii sase ani Romania s-a bazat in principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB in anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale in termeni structurali. Tinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la asezarea datoriei publice pe o traiectorie descendent si la intrirea rezistentei finantelor publice. Pe mai departe, politica fiscal va fi ancorat de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). FMI arat c se acumuleaz ins presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru solutionarea deficitului tot mai mare de infrastructur se impun investitii publice mai eficiente, determinate de o absorbtie mai mare de fonduri UE. n pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte tri similare ei, densitatea infrastructurii din Romania este relativ sczut, in timp ce calitatea acesteia este perceput ca fiind cea mai slab din UE, reflectand o irosire a resurselor cheltuite si o planificare precar pe termen mediu, in pofida unor eforturi ce au fost realizate in scopul mai bune prioritizri a proiectelor. Totodat, autorittile isi pro pun ca in anii ce urmeaz s majoreze in mod permanent cheltuielile dedicate armatei si se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de imbtranirea popula tiei precum si cu obligatiile contingente generate de hotrarile judectoresti referi toare la despgubiri aferente restituirii propriettilor si la alte plti. Deci, reformele structurale fiscale vor fi esentiale pentru consolidarea ajustrii fiscale. n mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potential in ciuda unor eforturi de imbunttire a administrrii fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bun gestionare si planificare a cheltuielilor publice si o mai bun administrare a proiectelor, in vederea eficientizrii si sustinerii unei deplasri in cadrul resurselor bugetare ctre proiectele finantate din fonduri UE. n acelasi timp, continuarea reformelor in domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul snttii. Pan cand aceste reforme vor produce rezultate, nu exist spatiu pentru reducerea cotelor de impozitare decat dac astfel de msuri sunt integral compensate prin alte msuri fiscale. Misiunea sustine adoptarea in continuare de pasi de relaxare in contextul unor anticipatii inflationiste din ce in ce mai sczute, al unor preturi la petrol puternic sczute, al unui output gap persistent negativ si al relaxrii mone tare a BCE. Misiunea mai recomand de asemenea o tranzitie a conduitei de politic monetar ctre un regim mai integral de tintire a inflatiei prin reducerea rolului cursului de schimb in cadrul de politici si continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobanzii. Aceasta ar putea contribui la intrirea clarittii semnalelor de politic monetar si a canalului de transmitere. Cursul de schimb este in prezent in concordant cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodat, acoperirea rezervelor este in general adecvat conform celor mai multe unitti de msurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomand limitarea interventiilor pe piata valutar menite s calmeze excesul de volatilitate si mentinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderat de rezerve in vederea reducerii continue a riscurilor externe.
