„În urma crizei mondiale, economia romaneascã a corectat in mare parte dezechilibrele interne si externe prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Cu toate acestea, convergenta a stagnat si infrastructura publicã precarã s-a dovedit a fi o piedicã principalã pentru o traiectorie de crestere mai puternicã. În acelasi timp, Romania se mentine vulnerabilã la socuri externe, iar remedierea bilanturilor nu este incã finalizatã. Pe mai departe, politicile macroeconomice sustenabile trebuie combinate cu mãsuri de eficientizare a cheltuielilor publicein mod special accelerarea absorbtiei de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publicede revigorare a reformelor ce treneazã in sectorul intreprin derilor ce stat si rezolvarea mostenirilor lãsate de crizã in sectorul financiar”, se aratã intr-o declaratie a misiunii FMI privind consultãrile periodice potrivit articolulului IV din statutul institutiei. Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultãrilor periodice, de regulã anuale, in contextual unei solicitãri de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discutiilor programelor aflate sub monitorizarea expertilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de cãtre experti a evolutiilor economice. Într-o declaratie separatã transmisã de FMI dupã misiunea de evaluare a acordului stand-by se spune cã, in pofida progreselor importante inregistrate, unele subiecte rãman deschise si discutiile vor continua de la sediile FMI si Comisiei Europene in sãptãmanile urmãtoare. Premierul Victor Ponta a anuntat luni cã Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI si CE in actuala misiune de evaluare, cele douã institutii cerand cresterea abruptã a pretului la gaze pentru populatie si CET-uri din aprilie si restructurarea masivã a companiilor energetice Hunedoara si Oltenia. Ponta a precizat cã, in aceste conditii, nu va fi semnatã o scrisoare de intentie si cã discutiile pe aceste douã puncte de divergentã vor continua in aprilie, acordul rãmanand insã in vigoare. Expertii FMI noteazã, in declaratia pribind consultãrile pe baza articolului IV, cã PIB-ul a revenit anul trecut la nivelul anterior crizei, iar momentumul de crestere se consolideazã. Consumul privat si exporturile puternice au sustinut relansarea economicã anul trecut, investitiile rãmanand in acest timp modeste. Expertii anticipeazã o crestere realã a PIB de 2,7% in anul 2015 si de 2,9% in 2016. Principala fortã motrice a acestei cresteri se preconizeazã a fi consolidarea consumului privatpe fondul unei cresteri puternice a salariului real, al preturilor scãzute la petrol si al unor rate ale dobanzii ce au atins niveluri minime record. Pe mãsurã ce cresterea internã se intãreste, deficitul de cont curent este prognozat a se mãri putin in acest an. Este probabil ca inflatia scãzutã importatã si un output gap ce se mentine in domeniul negativ sã pãstreze inflatia considerabil sub tinta vizatã in cea mai mare parte a anului 2015. Riscurile aferente prognozei sunt mai degrabã ca aceasta sã fie prea pozitivã. O volatilitate reinno itã pe piata financiarã mondialã sau in zona euro, precum si o perioadã prelungitã de crestere lentã si inflatie scãzutã in zona euro ar putea exercita presiuni asupra economiei romanesti. Datoritã comertului si legãturilor financiare relativ limitate cu Rusia si Ucraina, efectele directe generate de evolutiile geopolitice ar trebui sã fie insã gestionabile. Pe plan intern, in absenta reformelor atat de necesare, continuarea unei absorbtii slabe de fonduri UE ar intarzia modernizarea atat de necesarã a infrastructurii, noteazã expertii FMI. Cresterea economicã potentialã este proiectatã in prezent la aproximativ 3% pe termen mediu. Misiunea estimeazã cã impulsionarea substantialã a absorbtiei de fonduri UE, conducand la o infrastructurã de densitate mai mare si de calitate mai bunã ar putea majora aceastã crestere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu. Romania a continuat sã isi reducã vulnerabilitãtile fiscale. În ultimii sase ani Romania s-a bazat in principal pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB in anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale in termeni structurali. Tinta de deficit pe anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la asezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentã si la intãrirea rezistentei finantelor publice. Pe mai departe, politica fiscalã va fi ancoratã de obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). FMI aratã cã se acumuleazã insã presiuni pe partea de cheltuieli. Pentru solutionarea deficitului tot mai mare de infrastructurã se impun investitii publice mai eficiente, determinate de o absorbtie mai mare de fonduri UE. În pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte tãri similare ei, densitatea infrastructurii din Romania este relativ scãzutã, in timp ce calitatea acesteia este perceputã ca fiind cea mai slabã din UE, reflectand o irosire a resurselor cheltuite si o planificare precarã pe termen mediu, in pofida unor eforturi ce au fost realizate in scopul mai bune prioritizãri a proiectelor. Totodatã, autoritãtile isi pro pun ca in anii ce urmeazã sã majoreze in mod permanent cheltuielile dedicate armatei si se vor confrunta cu presiuni de cheltuieli sociale determinate de imbãtranirea popula tiei precum si cu obligatiile contingente generate de hotãrarile judecãtoresti referi toare la despãgubiri aferente restituirii proprietãtilor si la alte plãti. Deci, reformele structurale fiscale vor fi esentiale pentru consolidarea ajustãrii fiscale. În mod special, mobilizarea de venituri este mult sub potential in ciuda unor eforturi de imbunãtãtire a administrãrii fiscale. Pe parte de cheltuieli, sunt necesare o mai bunã gestionare si planificare a cheltuielilor publice si o mai bunã administrare a proiectelor, in vederea eficientizãrii si sustinerii unei deplasãri in cadrul resurselor bugetare cãtre proiectele finantate din fonduri UE. În acelasi timp, continuarea reformelor in domeniul sanitar ar putea rezolva problema cheltuielilor proiectate la niveluri mai mari din domeniul sãnãtãtii. Panã cand aceste reforme vor produce rezultate, nu existã spatiu pentru reducerea cotelor de impozitare decat dacã astfel de mãsuri sunt integral compensate prin alte mãsuri fiscale. Misiunea sustine adoptarea in continuare de pasi de relaxare in contextul unor anticipatii inflationiste din ce in ce mai scãzute, al unor preturi la petrol puternic scãzute, al unui output gap persistent negativ si al relaxãrii mone tare a BCE. Misiunea mai recomandã de asemenea o tranzitie a conduitei de politicã monetarã cãtre un regim mai integral de tintire a inflatiei prin reducerea rolului cursului de schimb in cadrul de politici si continuarea procesului de reducere a coridorului ratei dobanzii. Aceasta ar putea contribui la intãrirea claritãtii semnalelor de politicã monetarã si a canalului de transmitere. Cursul de schimb este in prezent in concordantã cu principiile fundamentale pe termen lung. Totodatã, acoperirea rezervelor este in general adecvatã conform celor mai multe unitãti de mãsurare a gradului de adecvare a rezervelor. Pe mai departe, misiunea recomandã limitarea interventiilor pe piata valutarã menite sã calmeze excesul de volatilitate si mentinerea unei atitudini prudente cu o acumulare moderatã de rezerve in vederea reducerii continue a riscurilor externe.
