Dragobete, s�rb�toarea iubirii

Pe 24 februarie, rom�nul a iubit si �nc� mai iubeste. Iubeste �n stilul dulce rom�nesc, �n cel mai pur si mai intens mod. Aceast� s�rb�toare rom�neasc� a iubirii are r�d�cini str�vechi, ce dateaz� dinaintea aparitiei crestinismului, fiind celebrat� si pe timpul dacilor.

Dragobetele mai poate fi �nt�lnit si sub denumirea de �Dragomir�, �Cap de prim�- var�, �Cap de var� �nt�i�, �Sunt Ion de prim� var�, �Logodnicul p�s�rilor�, �Dragomiru- Florea� sau �Granguru�. Legendele populare povestesc c� el ar fi fost un cioban sau chiar fiul ce o �nsotea pe Baba Dochia �n c�l�toriile prin munti. Dragobetele reprezint� de asemenea si o figur� pozitiv�, simbol al prim�verii. O alt� reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite N�valnic. �n folclorul rom�nesc este r�sp�ndit� legenda lui Dragobete prin transformarea lui �n planta numit� n�valnic de c�tre Maica Domnului, deoarece el a �ncercat din nes�buint� s�-i �ncurce c�r�rile. Dragobetele marcheaz� �nceputul prim� verii si a anului agricol si asigur�, totodat�, tranzitia c�tre un an mai prosper, a constituirii perechilor, at�t pentru p�s�ri, c�t si pentru oameni. Este o s�rb�toare a revigor�rii vegetatiei (asimilat� uneori cu ziua iesirii ursului din b�rlog), a vietii �n crestere, odat� cu trecerea la anotimpul de prim�var�, retrezirea la viat�, durata zilei �n crestere, �n contrapondere cu noaptea care descreste, iar ca dovad� zilele sunt mai �nsorite. Din ziua aceasta, clostile se �ntorc la cuib, �ncep a cloci iar vitele se �ntorc de la iesle, nu mai m�n�nc� asa de mult. Asemenea si copiii se �ntorc de la m�ncare si oamenii mai umbl� pe afar�, nu mai m�n�nc� asa de mult, ca iarna. Astfel, de Dragobete, fetele si b�ietii se �nt�lnesc pentru ca iubirea lor s� tin� tot anul, precum a p�s�rilor ce se �logodesc� �n acest� zi. Motivatia prelu�rii obiceiului p�- s�rilor era profund�, din moment ce p�s�- rile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuv�ntul �pas�re� �n limba greac� �nsemn�nd chiar �mesaj al cerului�. �n mediul rural �n special, traditia str�veche, riturile vechilor daci r�m�n �nc� vii. S�tenii �si mai aduce �nc� aminte de obiceiul de demult al fetelor si b�ietilor, care, �n ziua lui Dragobete, zeu al tineretii �n Panteonul autohton, patron al dragostei era s�rb�torit de tineri. Dimineata devreme, se �mbr�cau �n haine de s�rb�toare si, dac� timpul era frumos, porneau �n grupuri prin lunci si p�duri, b�ietii adun�nd lemne pentru foc iar fetele c�nt�nd si c�ut�nd primele flori de prim�var�, ghiocei, viorele si t�m�ioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le p�stra p�n� la S�nziene, c�nd le aruncau �n apele curg�toare sau folosite �n desc�ntecele de dragoste. Dac�, �nt�mpl� tor, se nimerea s� g�seasc� si fragi �nflorit i, florile acestora erau adunate �n buchete ce se puneau, mai apoi, �n l�utoarea fetelor, �n timp ce se rosteau cuvintele: �Flori de frag�/ Din luna lui Faur/ La toat� lumea s� fiu drag�/ Ur�ciunile s� le despart i�. Fetele mari s� str�ngeau ap� de om�t sau de pe florile de fragi. Aceast� ap�, p�strat� cu mare grij�, avea propriet�ti magice, spun�ndu-se c� este n�scut� din sur�sul z�nelor, put�nd face fetele mai frumoase si mai dr�g�stoase. Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii. De ziua lui, tinerii mergeau �n satele vecine, chiuind si c�nt�nd peste dealuri, adun�ndu-se la o cas�, pentru �a-si face de Dragobete�, f�c�ndu-se petreceri (f�r� indecentele evenimentelor similare din zilele noastre) fiind convinsi c�, �n felul acesta, vor fi �ndr�gostiti �ntregul an, p�n� la viitorul Dragobete si de multe ori de acolo porneau de multe ori viitoarele c�snicii. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de ur�ciune f�cute �mpotriva adversarelor, dar, de cele mai multe ori tinerii se �nt�lneau pentru a-si face jur�minte de prietenie. Se mai credea c� �n ziua de Dragobete p�s�rile ne migratoare se adun� �n stoluri, ciripesc, �si aleg perechea si �ncep s�-si construiasc� cuiburile, p�s�rile ne�mperecheate acum r�m�n�nd f�r� pui peste var�. B�rbatii trebuie s�-si g�seasc� partenere pentru anul ce vine, �n acest sens este si expresia �Dragobetele s�rut� fetele�. Fetele sunt c�utate pentru a fi s�rutate, pentru a permite b�rbatilor asa zisa �contaminare� cu fortele faste. Conform traditiei, de Dragobete, b�ietii si fetele trebuie s� glumeasc�, s� nu se certe cu nimeni si s� respecte s�rb�toarea, pentru a fi �ndr�gostiti tot timpul anului. Astfel �n jurul unor focuri aprinse pe dealurile golase din jurul satelor, fetele si b�ietii discutau vrute si nevrute, �ns�, cel mai adesea, se spuneau glume cu substrat erotic. Fetele, cum simteau apropierea pr�nzului, �ncepeau s� coboare �n fug� spre sat, �n unele zone ale t�rii, aceast� goan� fiind numit� �zbur�torit�. Conform obiceiului, fiecare b�iat urm�rea fata care �i c�zuse drag�; dac� fl�c�ul era iute de picior si fetei �i pl�cea respectivul urm�ritor, atunci avea loc o s�rutare mai �ndelungat� �n v�zul tuturor. S�rutul acesta semnifica, �n fapt, logodna ludic� a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefat�nd logodnele adev�rate. Dac� nu se f�cea de Dragobetele, se credea c� tinerii nu se vor putea �ndr�gosti �n anul care urma; �n plus, un semn r�u era dac� o fat� sau un b�iat nu �nt�lneau la Dragobete m�car un reprezentant al sexului opus, opinia general� fiind c� tot anul, respectivii nu vor mai fi iubiti. Unii tineri, �n Ziua de Dragobete, �si crestau bratul, dup� care �si suprapuneau t�ieturile sub form� de cruce, devenind astfel frati, si respectiv, surori de cruce. Se luau de frati si de surori si f�r� ritualul de crestare a bratelor, doar prin �mbr�tis�ri, s�rut�ri fr�testi si jur�m�nt de ajutor reciproc. Cei ce se �nfr�teau sau se luau surori de cruce f�ceau un osp�t pentru prieteni. Dar si cei maturi aveau partea lor �n cadrul Dragobetelui. Astfel, femeile credeau c� era �ndeajuns s� pui m�na acum pe un b�rbat… str�in de sat si deveneai dr�g�stoas� b�rbatilor �n tot anul care urma! Femeile mai aveau grij� s� dea m�ncare bun� or�t�niilor din curte, dar si p�s�rilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificat� la Dragobete c� astfel s-ar fi stricat rostul �mperecherilor. �n aceast� zi, nu se coase si nu se lucreaz� la c�mp. Se face cur�tenie general� �n cas�, pentru a-l �nt�mpina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu vine singur, ci �nsot it de asa-numitele z�ne numite �Dr�gotit e�, ce le sopteau vorbe de amor �ndr�gostit ilor. Dragobete un fecior chipes, puternic si iub�ret nevoie mare, este o divinitate mitologic� popular� rom�neasc�, un zeu t�n�r al Panteonului autohton cu dat� fix� de celebrare �n acelasi sat, dar variabil� de la zon� la zon�, patron al dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile rom�nesti, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei �n mitologia roman�, si cu Eros, zeul iubirii �n mitologia greac�, ce ne aduce iubirea �n cas� si �n suflet. El umbl� prin p�duri dup� fetele si femeile care au lucrat �n ziua de Dragobete. Le prinde si le face de r�sul lumii, atunci c�nd ele se duc dup� lemne, flori sau bureti. Unele fete si femei doreau chiar s� fie pedepsite de Dragobete, lucr�nd de ziua lui, iar, apoi lu�nd drumul p�durii, aici fiind �nevoite� s� se lase iubite de Dragobete. De aici si provine r�sp�ndita expresie adresat� fetelor mari si nevestelor tinere, care �ndr�zneau s� lucreze �n aceast� zi: �Nu te prind� Dragobete prin p�dure!�. Chiar dac� mai �pedepsea� femeile, se considera c� Dragobetele ocroteste si poart� de grij� �ndr�gostitilor, tinerilor �n general, put�nd fi socotit un veritabil �Cupidon� rom�nesc. B�tr�ni obisnuiau s� tin� aceast� zi pentru friguri si alte boli dar si pentru un an �mbelsugat. Orice lucru �nceput va merge cu spor tot anul. �n ziua �n care se tine s�rb�toarea se scotea din p�m�nt r�d�cin� de sp�nz, cu multiple utiliz�ri �n medicina popular� si se aprinde �n cas� r�d�cin� de iarb�-mare pentru a ap�ra de rele si durere. Prilej de bucurie si bun�stare, Dragobetele, reprezint� una dintre cele mai frumoase obiceiuri str�vechi ale poporului rom�n. P�cat �ns� c� foarte multi i-au uitat semnificatia si au substituit-o, dup� 1990, cu s�rb�toarea vecinilor nostri occidentali, aceea a Sf�ntului Valentin, ce nu are nici o �nrudire cu mitologia popular� rom�n� si nici cu spiritualitatea rom�neasc�, el, nefiind prezent �n calendarele noastre ortodoxe �n perioada rece, ci, din contr�, pe data de 30 iulie. �ns� rom�nii care cunosc legenda lui Dragobete o celebreaz� pe 24 februarie a fiec�rei prim�veri. Nu uitati nici voi c�, �n Rom�nia, iubirea este la ea acas�!

Dan Horgan

Bibliografie: – Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976; – Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; – Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; – Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; – Ion Ghinoiu – �Zile si mituri. Calendarul t�ranului rom�n 2000�, Editura Fundatiei PRO, Bucuresti, 1999; – Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; – Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001; – Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nes ti�, Editura Humanitas, 1998; – Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001; – Tudor Pamfile – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997; – �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.