Pestele este un aliment de baz care contine multi nutrienti importanti, printre care un continut crescut de iod (necesar pentru buna functionare a tiroidei), vitamina B12 (buna functionare a sistemului nervos), acizi grasi Omega 3 (reprezint un tip de grsime ce ajut la protectia mpotriva afectiunilor cardiace si mpotriva formrii trombilor ce pot cauza infarctul miocardic). n plus, este direct responsabil de rosul natural din obraji. Dar oare toat carnea de peste este bun pentru consum? Nicidecum, rspund specialistii, iar primul exemplu care ne vine n minte este cel al cunoscutului file de pangasius. Din nefericire, nu este singurul…
Un regim hipoproteic poate cauza efecte neurologice negative pe termen lung la nou-nscut, iar la adult se aso – ciaz cu afectarea sistemului imun, afectarea functiei mucoasei gastrice, influenteaz absorbtia si faciliteaz invazia bacterian la nivelul tractului digestiv; pot apare efecte adverse la nivel renal si un deficit de vitamina B2 si B12, de minerale si in special calciu, sustine Diana Sarbu, nutritionist si dietetician Natur House (www.natur-house.ro). Exist dou forme severe ale aportului insuficient de proteine: marasmul (apare ca urmare a unui deficit protein caloric) si kwashiorkor (apare ca urmare a aportului insuficient de proteine cantitativ si calitativ). Aceste forme se caracterizeaz prin urmatoarele semne clinice si paraclinice: greutate sub 80-90% fat de greutatea ideal, concentratie diminuat a albuminelor serice, reducerea paniculului adipos si catabolismul proteinelor musculare, letargie, astenie, sensibilitate crescut la infectii, hipotensiune, depigmentarea pielii si a prului.
Alimentatie echilibrata
De asemenea, un regim hiperproteic bazat pe peste exclusiv poate creste riscul contaminrii organismului cu diverse metale grele, printre care mercur, din cauza cresterii polurii industriale a mrilor si oceanelor. Consumul de peste cu continut crescut de mercur (tonul, pestele spad) fac ca aceast toxin s se acumuleze si s rman in organism, putand afecta sistemul nervos. Tonul conservat este monitorizat in privinta cantittii de mercur ca urmare a ingrijorrii publice in privinta acestui aspect. Consumul de peste crud, precum sushi si sashimi, creste riscul de infectare cu viermi intestinali, pestele fiind gazda intermediar pentru multi viermi paraziti. Pestii grasi precum somonul, scrumbiile, macroul si heringul trebuie preparati si consumati proaspeti, fiindc se altereaz rapid si pot provoca intoxicatii digestive si eruptii cutanate. Majoritatea expertilor in nutritie recomand consumul de peste cam de 2-3 ori pe sptman, intrucat avantajele consumului sunt mai mari decat dezavantajele. Printre speciile de pesti pe lista celor pro consum si cu un continut sczut de mercur se numr somonul, heringul, sardinele, calcanul, codul, mentioneaz nutritionist Diana Sarbu. Copiii trebuie educati de mici in privinta adoptrii unei alimentatii sntoase, pentru a preveni aparitia multor categorii de boli la varsta adult. Avand in vedere continutul bogat al pestelui in acizi grasi Omega 3, vitamina B12, A, D si E, iod, seleniu, zinc, fosfor, calciu si fier ce pot preveni o serie de afectiuni precum hipogonadismul (amenoree la fete, infantilism sexual la bieti), eruptie dentar intarziat, cretinism, deficit de vitamina B12 (care se gseste in cantitti mari in ficat, rinichi, peste, muschi de vit, ou, lapte si branz) si a crui deficit se manifest prin afectarea diviziunii celulare, in special a celulelor din mduva osoas, prin oprirea sintezei de ADN, anemie megaloblastic (tegumente palide, ameteal, palpitatii, dispnee, astenie), tulburri neurologice (sunt cele mai severe forme, se instaleaz progresiv si dup tratament nu se remit complet. De exemplu, parestezii, sc – derea sensibilittii la nivelul membrelor inferioare, pierderi de memorie, dezorientare pan la dement), manifestri gastrointestinale (glosita Hunter – limba rosie, neted, ulcerat) fac din acesta un aliment important pe care ar trebui s-l introducem in dieta noastr.
Care e cea mai bun metod de preparare a pestelui?
Metoda cea mai indicat de preparare a pestelui este la cuptor sau la aburi, stropit cu putin ulei si diverse ierburi aromatice (putin ap, dac se prepar la cuptor in tav) alturi de diverse legume, in functie de preferint.
Tipuri de carne
Ca s putem afirma c un anumit tip de carne este mai sntoas decat un alt tip,, ar trebui s stim de unde provine, in ce mediu s-a dezvoltat, modul in care a fost hrnit, tipul de hran – dac a fost imbogtit cu hormoni pentru cresterea lor rapid, gradul de poluare al apei – strict in cazul pestelui. Pentru a spune c un om are o alimentatie echilibrat, ar insemna ca acesta s consume diverse tipuri de carne. Atentie, ins, important este cantitatea (s fie de bun simt: 100-150 g cantrit crud pentru omul sntos din punct de vedere metabolic si 200 g pentru peste), modul de preparare (nu prjit in ulei) si modul de asociere (nu cu cartofi prjiti, orez, paste, ci este de preferat asocierea lor cu diverse legume gtite sub form de salate, sotate sau gtite la abur sau la cuptor), subliniaz nutritionist Diana Sarbu.
Cum recunoastem pestele alterat?
Pestele este un aliment pe cat de sntos, pe atat de periculos pentru sntate atunci cand nu este proaspt. Din nefericire, oferta comerciantilor nu este intotdeauna de cea mai bun calitate, iar pestele alterat poate fi usor confundat cu produsele proaspete. Pentru a evita confuzia, invtati s faceti diferenta. Astfel, potrivit prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, peste le alterat are ochii tulburi, adanciti in orbite si gura deschis puternic, spre deosebire de pestele proaspt, care are ochii limpezi, curati si bombati, iar gura inchis. n plus, corpul pestelui proaspt nu se indoaie cand este tinut in man, pe cand cel alterat se indoaie usor. Verificati urechile, s fie bine lipite de branhii, nu usor deprtate; in plus, branhiile trebuie s fie rosii, fr mucozitti sau miros. Mucusul care acoper corpul nu trebuie s aib miros, s fie in cantitate mic si transparent, nicidecum intunecat la culoare, abundent si avand un miros dezagreabil. Solzii pestelui proaspt sunt luciosi si bine fixati de corp, iar spinarea elastic, mai spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Pestele alterat are spinarea neelastic, e moale (la apsarea cu degetul, urma nu dispare). n plus, anusul este proeminent, rosu-murdar, iar muschii se detaseaz usor de pe coaste.
ti place fileul de Pangasius? Nu si dupa ce vei citi asta!
n clipa cand romanul obisnuit merge la cumprturi si are de gand s isi ia un peste, primul lucru care ii vine in minte e pangasiul. E ieftin, nu are oase si nici nu prea are gust si miros pregnant de peste. Nu e de mirare, deci, c galantarele cu heringi, crapi, hamsii, macrou si alte specii de pesti sntoase someaz si asteapt mult si bine s le vin randul, mai ales dac ne gandim la pretul „gustosului” si accesibilului Pangasius. Si, totusi, dac ai sti de unde provine acest peste, te-ai mai incumeta s il consumi, chiar dac e asa de ieftin? O scurt documentare privind aceast specie hibrid de peste ne arat c provine din apele Vietnamului, mai exact din raul Mekong, pare-se cel mai poluat din cauza numeroaselor fabrici din apropierea acestuia, ale cror deseuri ajung frecvent in ap. De fapt, Pangasiusul nu a fost lsat de mama-natur in aceste ape, ci a fost creat special pentru a supravietui si a face treburi „murdare”. Mai precis, Pangasiusul este o gselnit a cercettorilor chinezi, o incrucisare intre mai multe specii de peste, care are o tolerant extrem de crescut la toxinele prezente in apa cu pricina si, mai mult, se hrneste cu acestea, in asa fel incat curt apa de toate relele. Astfel, pestele nu face altceva decat s se hrneasc toat viata cu toxine, bacterii si microorganisme, dar si resturi de pesti morti, uscati si mcinati sub forma unei pudre. Nu degeaba i se mai spune si pestele sanitar… Consecinta? Veti pune pe mas un produs ce nu merit nici pe departe titulatura de peste sntos. Mai mult decat atat, exist zvonuri conform crora cererea de Pangasius a devenit atat de mare, incat s-a apelat la injectarea cu hormoni proveniti din urin deshi – dratat, pentru c in urma acestui proces s-a constatat c pestii cresc mai repede si au carnea mai pufoas. Cu toate acestea, autorittile nici nu infirm, nici nu confirm aceste acuzatii la adresa pestelui insalubru. Rmane la latitudinea noastr, a consumatorilor, s decidem ce e sau nu adevrat si ce punem in cosul de cumprturi data viitoare cand mergem la supermarket.
(sursa: www.csid.ro)
