Amintirea lui Ion Iancu Lefter

�n �ncurcata si relativ �ndelungata mea existent�, m-am bucurat de prietenia sau, cel putin, amicitia unor personalit�ti de exceptie, de cele mai multe ori poeti, �n curs de afirmare ori deja cunoscuti �n cercurile largi ale iubitorilor de literatur�. Folosesc nostalgic aceast� expresie, cam apropiat� de ceea ce numim limbajul de lemn, reflect�nd �ns� corect o realitate disp�rut�. Ast�zi, am putea vorbi doar de niste minuscule cerculet e, raportate la iubitorii de poezie de alt�dat�. �n studentia iesean�, petrecut� �n permanen- t� al�turi de Cezar Iv�nescu, am �prins� ultimele sederi acolo ale lui Marin Sorescu si Ion Cr�nguleanu, am gustat din osp�tul poeziei �mpreun� cu Adi Cusin, Mircea Ciobanu, Gheorghe Lupu, Dan Laurentiu si, cu totii, nu mai sunt. La Vaslui, i-am cunoscut �ndeaproape pe toti creatorii de poezie din ultimii 36 de ani si am fost onorat de prietenia celor mai multi dintrei ei, din cuprinsul �ntregului judet. Dar, �nainte de toate acestea a fost B�rladul, cenaclul �Alexandru Vlahut�, unde �comb�team� �mpreun� cu Cezar Iv�nescu, Octavian Stoica, Alexandru Tacu, Constantin Clisu, pentru a-i aminti doar pe cei care au publicat cel mai mult. Si, �n aceast� ambiant� care, �n 1959, c�uta s� re�nvie tr�irile culturale b�rl�dene de veche traditie, la Institutul Pedagogic de doi ani, inaugurat de c�teva luni, s-a ivit un cerc literar intitulat �George Tutoveanu�, ceea ce presupunea pe atunci un curaj deosebit. Iar initiatorul, fondatorul acestuia, Ion Iancu Lefter, a devenit colegul si prietenul nostru. �nt�lnirea a fost totodat� sub semnul unei comuniuni spiritualedar si sub semnul Securit�tii, pe atunci foarte activ�. Titulatura �George Tutoveanu� �i deranjase pe �vigilenti�, poetul care purta acest nume, considerat nationalist si reactionar, se stinsese din viat� �n urm� cu doi ani, iubit de b�rl�deni dar privit cu ostilitate de autorit�ti, supravegheat �n permanent�, supus unui climat de izolare. Spre rusinea noastr�, a cenaclistilor care-l citeam pe ascuns, nu am avut totusi curajul s�-i promov�m �nc� de atunci numele si opera. A trebuit s� vin� Ion Iancu Lefter, de la Gura Albesti si, cu spiritul s�u r�zvr�tit, �nfrunt�nd de la cea mai fraged� v�rst� riscurile, s� ne dea o lectie de atitudine civic�. Ne-am desp�rtit si ne-am re�nt�lnit de nenum� rate ori. Peregrin�rile sale prin tar�, inclusiv momentul elogiilor aduse de George C�linescu, au fost consemnate �n mod sistemic de Ioan Baban �n dictionarul intitulat �Univers cultural si literar vasluian�. �ns� cele de mai sus se bucur� de o exceptional� transpunere liric� �n cele scrise cu sufletul dilatat de retr�irea coplesitoare a amintirilor de c�tre Elvira-Lili Lefter. Drumurile mele, numeroase si ele, s-au desp�rtit de cele ale lui Ion, dar din c�nd �n c�nd s-au intersectat. Punctual, s� amintesc doar o vizit� de noapte la Gura Albesti, o �nt�lnire �n Bucuresti, c�nd a luat un avion c�tre Suceava, o �nt�lnire la Vaslui, �nainte de a veni la Centru, c�nd, el fiind redactor la �Vremea nou�, mi-a facilitat o prim� colaborare, urmat� de multe altele. Ion Iancu Lefter a muncit tot timpul, a reusit, �n ciuda conflictelor sale acute cu autorit�tile comuniste, s�-si p�streze un statut social, echilibrul dator�ndu-se �n bun� parte sotiei sale, cel mai de seam� rod al peregrin�rilor sale, din Delta Dun�rii p�n� �n muntii Bucovinei, unde a �nt�lnit-o pe Lili din versurile sale si din viata de fiecare zi. A fost cadru didactic la nenum�rate scoli, din dorinta de a cunoaste cu adev�rat tara, dar si silit uneori de autorit�tile care nu admiteau s� fie contrazise, a f�cut foarte bine ziaristic�, deranj�nd pe multi, au urmat biblioteca, cinematografia etc. Zeci de ani, a muncit, a risipit un timp care putea fi dedicat exclusiv creatiei si, ceea ce a fost �n cel mai �nalt grad d�un�tor, a fost h�rtuit mereu. L-au tratat cu r�utate Partidul, Securitatea, dar si colegii din diversele institutii �n care a lucrat. Au functionat din plin invidia, frustrarea celor care stiau c� nu vor fi niciodat� cu adev�rat creativi, desi �ncercau zadarnic, asa c� �ngrosau unele aspecte ale modului s�u de viat�, spre satisfactia meschin�riei lor sufletesti si a neputintelor intelectuale. �n aceste circumstante, putem afirma f�r� s� exager�m c� Ion Iancu Lefter a scris foarte mult. S� enumer�m volumele ap�rute �n timpul vietii si cele postume, datorit� os�rdiei si atasamentului peste timp al Doamnei sale: �S�rut� – 1969, �Starea de duminic� – 1983, �Coroana de spice� – 1985, �S�getarea cerbului� – 1988, �Gloria ierbii� – 1989, �Apoteoza lacrimei� – 1997, �Cele mai frumoase poezii� – 2000, �Spre Golgota� – 2005. Trebuie s� sublieniem �ns� un fapt: creatia lui Ion Iancu Lefter nu a fost �nc� publicat� �n �ntregime; a l�sat zeci de caiete cu versuri sau alte scrieri literare. Dac� �nsum�m volumele si manuscrisele, nu putem s� nu r�m�nem uimiti, corobor�nd acestea cu existenta sa at�t de zbuciumat�. Pentru cei prosti sau superficiali, gr�biti s� judece totul dup� aparente, Lefter era un boem �ntre boemii Vasluiului. Dar idiotii care emiteau, si mai emit �nc�, false caracteriz�ri, nu stiau, nu erau capabili s� stie c�t de mult se d�ruia scrisului, cum intra �n abstinenta absolut�, scriind noptile mai ales, sute si sute de pagini, cu o caligrafie ordonat�, s�rguincios ca un copist medieval. L-am comparat, din acest punct de vedere cu Machiavelli, care, �n scrisoarea c�tre Francesco Vettori, prefata la �Il Principe�, povesteste despre �nt�lnirile si petrecerile sale zilnice cu indivizii grosolani din satul �n care era exilat, urmate de refugiul �ntr-o camer� �n care scria si considera c� se �nt�lneste cu Platon si Aristotel, cu Titus Livius si Tacitus. Ion Iancu Lefter se �nt�lnea cu Eminescu si Creang�, cu Neculce si Sadoveanu, cu Iorga si Eliade. Si a venit decembrie 1989. Revitalizat, plin de energie, s-a �ntrupat �ntr-o c�l�uz� a vremurilor pe care le credea drept un viitor de aur al Rom�niei, asa cum spunea Bolintineanu. Sub imperiul unui preaplin al fortelor sale spirituale, s-a aruncat �n lupt� dorind o concretizare, o materializare a visurilor sale. �n primul r�nd, dragostea pentru urgisitii rom�ni de peste Prut. S-a dus la Chisin�u, s-a manifestat �n cel mai rom�nesc chip posibil, �nfrunt�nd si de aceast� dat� cele mai periculoase riscuri. Dac� toti rom�nii, mai �nt�i cei care se c�t�raser� �n functii de conducere, ar fi g�ndit si actionat la fel, de multi ani granita noastr� de r�s�rit ar fi fost iar�si la Nistru. �n continuare s-a d�ruit publicisticii, domeniu �n care era at�t de priceput si, �mpreun� cu alti oameni de suflet am scos �Gazeta de Est�, prima publicatie social-cultural liber� si independent� din judetul Vaslui. Pe 16 februarie 1990 a ap�rut primul num�r, dar, la s�rb�torirea sa, c�nd a iesit din calandru primul num�r, sticla care trebuia s� pecetluiasc� momentul s-a spart de la sine, a marcat o presimtire a r�ului. Si acesta s-a produs la 1 martie, c�nd a ap�rut, �ndoliat, num�rul al treilea. Moartea sa, �nt�mpl�toare totusi, �n ciuda zvonurilor, a fost practic un asasinat pe care poetul �l prev�zuse cu mult timp �nainte. Trebuia s� vin� la redactie �cap limpede�, adic� s� fac� ultima corectur�. I-am telefonat c� se am�nase tip�rirea (n-am avut bani s� d�m traditionalul ciubuc tipografilor, noi, care lucram voluntar), deci nu mai trebuia s� vin�. Pe trecerea de pietoni, un ofiter de militie, merg�nd cu o vitez� nepermis�, culmea, fiind si de la circulatie, l-a spulberat, nu i-a dat nicio sans� de supravietuire. La 50 de ani, afl�ndu-se �n plenul fortelor creatoare si �n plenul iluziilor c� �n Rom�nia totul va fi foarte bine. Este extrem de dureros ca a murit atunci, dar pentru el ar fi fost extrem de dureros s� vad� n�ruirea viselor si s�-si continuie mai intens destinul de r�zvr�tit. Poezia lui Ion Iancu Lefter se prezint� cititorului ca o expresie frust� a unor tr�iri a c�ror intensitate este cople- sitoare pentru autor. De aici originalitatea sa de necontestat, �nscrierea �ntr-o manier� traditionalist� fiind fireasc�, departe de a fi elaborat�, supus� unor mode trecute sau prezente. Volumul ��nvierea a doua� este ilustrativ pentru �ntreaga sa creatie si semnificativ� pentru t�ria sufleteasc� a creatorului. Dup� 1989 ne-am asteptat s� apar� nenum�rate creatii �de sertar�, respectiv scrieri protestatare de valoare artistic�, asa cum s-a �nt�mplat �n Polonia, Cehia etc. Nu a fost s� fie asa, au existat �ns� c�teva onorabile exceptii, una dintre acestea fiind creatia lui Ion Iancu Lefter. Iar versurile cuprinse �n acest volum sunt �ntru totul coving�toare. Varietatea tematic� uimeste cel mai mult printr-o aparent� contradictie. Exist�, �ntr-adev� r, asa cum s-a remarcat cu exagerat� insistent� unele laitmotive dominatoare, tratate �ns� de fiecare dat� �ntr-un mod diferit, de aici diversitatea creatiilor. Presimtind cele care i se vor �nt�mpla, poetul descrie profetic crucea care �i va str�jui morm�ntul de pe deal, asemuit cu o cas� izvor�t� din p�m�nt. Tematica religioas� este evident dominant� �n �Psalmi�, �n �Biblia�, si nu numai aici. Legat de Biblie este si Cuv�ntul, considerat unealta de baz� a poetului. De aici si furnalu-nalt al propriei sale guri, care produce verbe pentru ani o mie. De la cuv�nt la litere, iar �n fiecare dintre acestea apara chipul mamei. Semnificativ �n acest sens este �Bocet de mam�, din care cit�m: Str�veche mam�, bun� si bolnav�, ca un salc�m ce-a ruginit �n ploi, te risipesti de parc-ai bea otrav� si c�tre alt� lume te �ndoi. Tu esti priponul meu dintotdeauna de care sunt legat pe veci de veci si c�ntecelor mele le esti struna si ele nu te vor l�sa s� pleci. Remarcabile sunt ciclurile sale poetice. Al�turi de multele sale versuri profetice se �nscriu si cele care alc�tuiesc cele cinci �Decade�. �n lumina acestora viata se constituie din cele cinci grupuri de c�tre zece ani �n care se �nscriu copil�ria, adolescenta exploziv� cu tulbur�toarele �ntreb�ri ale v�rstei, marile confrunt�ri ale tineretii si atingerea idealului feminin, urmeaz� ani ai �mplinirii, apoi �ncununarea acestora la 50 de ani, tocmai v�rsta la care va muri Ion Iancu Lefter. Ideea ciclurilor poetice este concretizat� si �n �Litanii�, acestea fiind �n num�r de zece: s�teanca, r�s�riteana, mersul, verticala, taina, rodierea, plec�rile, astept�rile, misiunea, ultima. Simbolic, titlurile dezv�luie tr�irile poetului. De exemplu, verticala se refer� la conditia uman� �n sensul moralit�tii, viziunea descrie starea b�tr�netii iar ultima nu poate fi dec�t moartea. Conceptul familiei, ca mod superior al existentei este mereu elogiat, de exemplu �n �Sori sacri�: acestia sunt, �n ordine, mama, sotia, copiii. Asociatiile dintre titluri si continutul poeziilor sunt mereu mai suprinz�toare: �Candela� este poezia care arde p�n� la moarte; �Axa� este iubirea pentru femeie, conditie �sine qua non� a existentei umane; �Cochilia�, obsesia unui spatiu personal, al poetului si al poeziei; �Celula de baz�, t�ranii, f�r� de care nu ar mai exista natiunea rom�n�. �n economia volumului un loc important �l ocup� versurile dedicate cu dragoste si admiratie unor mari personalit�ti de care poetul se simte profund atasat: Neculce, Chopin, Mickiewiecz, Budha, Orfeu, Serghei Esenin, Eminescu, Bacovia, George M�rg�rit, Mihail Sadoveanu, Ion Alexandru Anghelus, Marin Preda. Dintre acestia, poetii sunt �steaguri care ard pe z�ri� si �regi pe p�- m�nt�. Poeziile patriotice, primite acum cu mare dispret de antirom�ni de felul lui Horia Roman Patapievici, care, dup� ce a �njurat copios poporul nostru, a avut nerusinarea s� preia conducerea Institutului Cultural Rom�n, sunt cultivate frecvent, �nt�lnim numeroase creatii de acest gen �n paginile volumului. S� cit�m una dintre ele, o adev�rat� imprecatie la adresa celor care nu-si iubesc neamul rom�nesc, problem� de arz�toare actualitate. Dom� Ministru, Dom� Ministru, ti-am dat tronul si puterea, mai ajunge-vom la Nistru ca s�-i m�sur�m durerea?! Dac� l-ai uitat pe hart� ca pe-o halt� oarecare capul s� ti se despart� de pe trunchi, f�r-am�nare. ����������.. S� nu uiti c� te p�ndeste os str�bun pl�ng�nd �n glie si de-acolo-ti porunceste cum s� faci diplomatie. Dom� Ministru, Dom� Ministru, treci odat� la probleme c�ci �nstr�inatul Nistru nu-nceteaz� s� te cheme. Aceeasi vigoare a versului si aceeasi arz�toare tent� patriotic� �n �Lacrima dacic�, unde Decebal este asociat lui Iisus, �Dor de Decebal�, �Nistrule�, �C�tre Nistru�, �Pl�ns adormit�, �Strop de cer� (dedicat� Cadrilaterului). O adev�rat� geografie a iubirii, c�nd evoc� frumusetile peisajului �n care si-a cunoscut iubitasot ia, Tiblesul, C�rlibaba, Bistrita aurie etc. Si, nu suprinz�tor, pentru Ion Iancu Lefter, lirica erotismului intens cuprinde si note patriotice, de ideal national. Acum, c�-s singur, draga mea, si clipa �mi bubuie ca tunul �n auz, trimite-mi s�nul t�u ca o gutuie s�-mi explodeze-n piept ca un obuz. Trimite-mi coapsa ta mestec�nie si p�ntecul fosnind ca un scorus, s�-mi curg�-n os ca apele lunare cum curge-nstr�inarea-n Ceremus. �������������� S�-ti miruiesc cu untdelemn de floare prin vremi de vremuri funtea ostenit� si nu te �ntronez �n calendare prea sf�nt�-n veac de veac neprih�nite. O alt� not� dominant�, si cea mai valoroas� din punct de vedere artistic, a scrisului lui Ion Iancu Lefter consta �n explozia imaginilor artistice, uneori �n asociatii cu totul neasteptate, uimitoare, considerate stranii de unii critici. De mare frumusete este imaginea luminii, prima creatie a lui Dumnezeu, prin celebra invocatie �Fiat lux�. De altfel, �n numeroase alte mitologii de pretutindeni si �n filozofia gnostic�, �nt�lnim un adev�rat cult al luminii. Iat� unele prezente �luminoase� din volum: �femeie de lumin� si de p�ine�, �dintii luminii mele calme�, �lumina adulmecat� si b�ut�, �femeie din lumin�, ��mbl�nzirea luminii din ochii fiarelor�, �p�trunderea luminii �n pori�, �t�snirea luminii�, �lumina pe frunte-ti curge puhoaie�, �si a r�mas lumina-n cer mut�, ��ntunecimea tot lumin� este�, �lumina din placent�, �lumina noastr� tot dement� este�, �lumina taie-n noi sublime creste�, �lumina mi-a fost strangulat�, lumina-i dulce m-a transfigurat�, �cr�nguri de lumin�, �o salcie ce-si pierde lumina�, �strop de lumin�, �o patrie a luminii�. Si alte cuvinte cheie, de exemplu �s�nge�, au acelasi num�r de neasteptate asociatii care pot fi descoperite �n fiecare poezie. �ncheiem cu o frumoas� evocare a iubitei: �femeie de rou� si vis, imperiul meu b�lai�.

Dan Ravaru