Chiar dac la slujbele bisericesti tinute ieri de preoti credinciosii nu s-au nghesuit ca n alti ani, la terminarea acestora, numrul celor care au trecut portile lcasurilor religioase a crescut considerabil, oamenii fiind dornici s ia ap sfintit. Potrivit credintei populare, agheazma de la Boboteaz alung bolile si rul de orice natur, dar aduce si belsug pe terenurile agricole stropite.
Sute de credinciosi au fost, ieri, prezenti n lcasurile de cult pentru a asista la slujba prilejuit de srbtoarea Botezului Domnului, una dintre cele mai mari srbtori din calendarul ortodox. Spre sfrsitul slujbei, n curtile bisericilor s-au adunat sute de vasluieni, dornici s intre ct mai repede n posesia apei sfintite, aductoare de sntate si belsug. Boboteaza, cum este denumit srbtoarea n popor, marcheaz sfrsitul ciclului de srbtori dedicate Anului Nou si este nchinat purificrii mediului nconjurtor, n special a apelor, de fortele malefice. „Iau agheazm n fiecare an. Nu numai pentru mine, ci si pentru copii mei, care sunt la servici si nu pot s vin la biseric. Beau din ea, n fiecare dimineat, timp de opt zile, ca s alung bolile si rul. Ce rmne stropesc n cas, ca s fug tot nenorocul. Asa am apucat de la printii mei, asa iam nvtat si pe copiii mei s fac”, ne spune una din femeile care stteau la rnd. Efectele Agheazmei mari asupra credinciosilor care se vor stropi si vor gusta din ea le-a artat chiar preotul n timpul rugciunii de sfintire: „Si-i d ei harul izbvirii si binecuvntarea Iordanului. F-o pe dnsa izvor de nestricciune, dar de sfintenie, dezlegare de pcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, ndeprtare a puterilor celor potrivnice, plin de putere ngereasc. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-nsa s o aib spre curtirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuint”. De aceea, spun oamenii, agheazma mare se pstreaz nestricat vreme ndelungat, rmnnd tot asa de proaspat, de curat si de bun la gust ca si atunci cnd a fost sfintit. n casele credinciosilor, agheazma se pstreaz la loc de cinste, n vase curate, n care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii gust dintr-nsa pe nemncate, n zile de post sau la srbtorile mari.










