Ponta nu a uitat Vasluiul!

Noul Master Plan pe infrastructur� va scoate judetul Vaslui din izolarea fat� de vestul Rom�niei. Vineri, la Iasi, �n prezenta premierului Victor Ponta, sefii CNADNR au confirmat constructia unui prim drum expres din cele dou� care vizau direct Vasluiul. Este vorba despre varianta Galati – Tecuci – Vaslui – Iasi – Botosani. �n perspectiva construirii autostr�zii Ungheni – Iasi – T�rgu Mures, acest culoar va permite rulajul m�rfurilor c�tre vestul Europei.

Vineri, 23 ianuarie, o delegatie a Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA), condus� de Ionel Constantin, presedintele institutiei, a avut prilejul s� se �nt�lneasc�, la Iasi, cu premierul Victor Ponta. La �nt�lnire, care a devenit repede o sedint� de lucru �n toat� regula, au fost si vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Dezvolt�rii, dar si conducerea Companiei Nationale de Autostr�zi si Drumuri Nationale din Rom�nia (CNADNR). Discutiile s-au axat pe continutul Master Planului pe infrastructur�, precum si alte investitii de interes regional. „�n Master Planul pe infrastructur� nu ap�rea nimic despre drumurile expres care erau prinse �n document. Este vorba despre Bac�u – Vaslui – Albita si Galati – Tecuci – Vaslui – Iasi – Botosani. I-am spus lui Victor Ponta c� judetele Vaslui si Botosani depind de Iasi si c� este foarte important ca aceste zone s� fie legate prin drumuri expres de viitoarea autostrad� Ungheni – Iasi – T�rgu Mures. Zona noastr� nu se poate dezvolta dec�t �n cadrul unui Master Plan general. Cei de la CNADNR habar nu aveau de cele dou� drumuri expres, si abia duc� c�teva minute ne-au dat un r�spuns afirmativ. Relatia Vaslui – Iasi este primordial� pentru noi, iar leg�tura cu vestul t�rii pe autostrad� �nseamn� costuri mai mici pentru rulajul de m�rfuri, un timp mai mic de tranzit etc.”, a spus Ionel Constantin. Din cele dou� drumuri expres, unul a c�zut. A r�mas �n schimb varianta Galati – Tecuci – Vaslui – Iasi – Botosani. Construirea drumului se va face cu bani din Fondul European de Dezvoltare Regional�, lucr�rile urm�nd s� demareze �n cursul acestui an. Nici dezvoltarea schimburilor comerciale si tranzitul persoanelor peste r�ul Prut nu a fost o tem� uitat�. „Am mai spus c� afluirea r�ului Prut este foarte important� pentru Moldova, proiect pe care l-am readus �n atentia tuturor sefilor de Guvern din ultima perioad�. �n contextul �n care din spatiul exsovetic ne tranziteaz� granita foarte multe persoane, este important� constructia mai multor poduri peste r�ul Prut”, a mai spus Constantin.

Un Cod Fiscal predictibil

O alt� component� a discutiilor cu Victor Ponta a vizat predictibilitatea Codului Fiscal, document care gestioneaz� activitatea mediului de afaceri. Astfel, dup� ce va fi lansat �n dezbatere public�, noul Cod Fiscal urmeaz� s� aib� o predictibilitate de minim sase ani, urm�nd ca �n aceast� perioad� s� fie operate doar mici modific�ri care sunt necesare. „Am atins si problema birocratiei �n ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. Este bine c� s-a ajuns la o absorbtie de 38% si c� se intentioneaz� o absorbtie de 80%. �ns� agentiile care se ocup� de acest domeniu sunt �n urma oamenilor de afaceri si chiar a Guvernului. Sceste structuri se opun pentru c� nu �nteleg sau nu �nteleg si se opun?! Guvernantii ne-au dat dreptate si au precizat c� vor fi operate modific�rile necesare �n sistem. Am ajuns s� t�iem p�durile Rom�niei pentru a face mormane de dosare c�tre ministere si agentiile de resort”, a mai spus Ionel Constantin. Un alt consens politic la nivelul Moldovei este construirea unui Spital de Urgent� Regional la Iasi, o investitie care se ridic� la 120 milioane de euro. �n contextul �n care Regiunea NE 1 este cea mai slab dezvoltat� din Rom�nia, o astfel de investitie �n s�n�tate este foarte util�. „Am avut o discutie asezat�, bun�, sf�toas�. Le-am reamintit celor de la Guvern c� au o obligatie fat� de Moldova, s� respecte voturile pe care le-au primit �n campania electoral�. Depinde foarte mult si de cei care vor veni dup� Victor Ponta s� �nteleag� acest demers al nostru si s� nu mai adopte m�suri „defazate” fat� de restul Rom�niei”, a explicat Constantin.