Anul 2014 le-a adus inspectorilor judiciari mai multe solicitãri fatã de 2013 cu privire la apãrarea independentei judecãtorilor, a procurorilor si a sistemului judiciar, printre cei reclamati pentru declaratiile lor numãrându-se fostul presedinte Traian Bãsescu si premierul Victor Ponta.
Astfel, anul trecut, Inspectia Judiciarã din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a trebuit sã solutioneze 23 de cereri de apãrare a impartialitãtii si independentei magistratilor, 13 dintre acestea referindu-se la judecãtori, iar 12, la procurori. În 2013, inspectorii judeciari au înregistrat 17 cereri cu acest obiect. Reprezentantii CSM au explicat cã aceastã crestere a numãrului cererilor de apãrare a independentei sistemului judiciari a fost urmarea celor douã scrutine din 2014 – alegerile europarlamentare si cele prezidentiale. CSM, în ciuda faptului cã nu are posibilitatea si instrumentele necesare pentru a-i amenda pe cei care încalcã independenta magistratilor, a atras atentia de mai multe ori cã acest subiect nu ar trebui folosit în spatiul public. Mai mult, reprezentantii Consiliului au subliniat cã politicienii si persoanele publice „trebuie sã renunte la obiceiul de a dezbate public, de a veni cu solutii, de a face judecãti publice, de a trasa eventuale directii pentru zona justitiei“, însã, nu de putine ori, acest îndemn a rãmas fãrã ecou. Între persoanele care au intrat în vizorul Inspectiei Judiciare în 2014 se numãrã premierul Victor Ponta, fostul presedinte Traian Bãsescu si europarlamentarii Monica Macovei si Maria Grapini. Inspectorii judiciari au stabilit cã Monica Macovei a acreditat ideea cã procurorul general al României ar fi exercitat presiuni asupra magistratilor care instrumentau dosarul cunoscut sub numele de „Lukoil“. „Trebuie sã se cerceteze ceea ce se scrie în presã cã Victor Ponta a primit apartamente luxoase de la Lukoil sau prin interpusi sau alte bunuri. Familia Nitu lucreazã împotriva justitiei, lucreazã cu politicul. Sotia sa a fãcut presiune pe procurori pentru a ridica sechestrul la Lukoil. Ea e sefa acelor procurori care lucreazã la caz. Ponta poate fi judecat pentru obstructionarea justitiei, pentru complicitate. El l-a ales pe Putin si este trãdare nationalã“, este afirmatia fãcutã de Macovei, care i-a determinat pe inspectorii judiciari sã întocmeascã un raport în 2014. În legãturã cu acelasi dosar, Inspectia Judiciarã a mai efectuat raport, cu privire la afirmatiile premierului Victor Ponta, potrivit cãrora Guvernul nu intervine în justitie în cazul Petrotel-Lukoil, dar cã sustine salvarea locurilor de muncã ale angajatilor si plata salariilor cãtre acestia, cerându-i ministrului Justitiei sã transmitã tuturor, în mod corect, acest mesaj. „Îmi doresc ca, ori de câte ori este vorba de locuri de muncã, sã avem o pozitie foarte clarã, de salvare a acestora. Vreau sã spun încã o datã – si îl rog pe ministrul Justitiei sã transmitã corect ceea ce am spus – e foarte bine ca justitia sã îsi facã datoria, ca cei care au pãgubit statul sã plãteascã si sã recuperãm prejudiciile. Îi felicit pe toti procurorii si judecãtorii care ne ajutã sã îi pedepsim pe cei vinovati. În acelasi timp, trebuie sã avem grijã – cã noi suntem Guvernul, nu e treaba procurorului sau a judecãtorului – de…în cazul Lukoil sunt 3.500 de angajati. Mã bucur cã o sã îsi primeascã salariile vineri si sã avem de fiecare datã o gândire de a salva locurile de muncã si interesele economice“, spunea Ponta, în cadrul sedintei de guvern din 6 octombrie. Alte afirmatii politice care au ajuns în vizorul inspectorilor judiciari îi apartin presedintelui Traian Bãsescu, care, rãspunzând unei întrebãri, a spus cã în dosarul Microsoft vor mai apãrea surprize, inclusiv persoane. Pe de altã parte, la Directia de inspectie judiciarã pentru judecãtori au fost înregistrate 11 cereri având ca obiect apãrarea independentei si impartialitãtii sistemului judiciar, dintre care trei cereri au fost admise de plenul CSM, trei au fost respinse, iar douã cereri se aflã în curs de solu- tionare, conform IJ. Unul dintre rapoartele realizate au legãturã cu premierul Victor Ponta, care declara, în 27 octombrie, cã liderul PNL Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de cãtre Înalta Curte de Casatie si Justitie, întrucât aceasta este practica unitarã a acestei instante, în toate cazurile anterioare de incompatibilitate pronuntîndu-se similar. „Cu sigurantã si domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, cã asa au fost toate deciziile pânã acum (…) Rezultatul este stiut de toatã lumea, domnul Iohannis va fi declarat incompatibil, pentru cã pânã acum asta e practica unitarã a ICCJ, în toate cazurile anterioare au spus la fel“, afirma Ponta. Un alt raport al Directiei de inspectie judiciarã pentru judecãtori este cel efectuat în urma declaratiilor lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, care spunea, înainte de a fi audiat la Directia Nationalã Anticoruptie (DNA) în dosarul în care fiul lui a reclamat presupuse fapte de trafic de influentã care ar fi fost comise de Mircea Bãsescu, fratele presedintelui, cã aproape douã milioane de euro ar fi ajuns la sefa DNA, Codruta Kovesi, la presedinta Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, dar si la Vasile Blaga, despre care sustinea cã ar fi implicat în acest caz. Declaratiile au fost fãcute în timp ce Bercea Mondial era în duba cu care fusese adus de la Penitenciarul Colibasi, pentru a da declaratii în fata procurorilor structurii centrale a DNA. Aproape 5.800 de rapoarte privind conduita magistratilor Tot anul trecut, în primele 11 luni, au fost înregistrate 5.779 de rapoarte referitoare la activitatea sau conduita judecãtorilor si a procurorilor. În tot anul 2013, au fost înregistrate 6.058 de lucrãri referitoare la activitatea magistratilor, dintre care 969 au fost reveniri la sesizãri anterioare. La Directia de inspectie judiciarã pentru judecãtori au fost exercitate, tot în intervalul ianuarie-noiembrie 2014, un numãr de 26 de actiuni disciplinare. În aceastã categorie intrã si cazul judecãtoarei Camelia Datcu de la Judecãtoria Giurgiu, care a fost sanctionatã, în urma raportului IJ, indemnizatia ei lunarã fiind diminuatã cu 20% pe o perioadã de trei luni, pentru întârzieri la solutionarea dosarelor. Un alt caz a fost cel al judecãtoarei Steliana Mihãilescu de la Tribunalul Bucuresti, care a fost suspendatã pentru sase luni pentru cã a formulat, în cadrul unui proces, mai multe cereri de abtinere nejustificate, fapt ce a dus la tergiversarea solutionãrii cauzei. Fostul sef al Sectiei Penale a Judecãtoriei Pitesti, Gabriel Apostol, a fost si el subiectul mai multor rapoarte ale inspectorilor judiciari. În urma celui mai recent, el a fost suspendat din functia de judecãtor, prin decizie a CSM, pentru cã suferã de o boalã psihicã ce îl împiedicã sã-si exercite meseria în mod corespunzãtor. În cazul lui Apostol, IJ mai fãcut un raport în 2014, dupã ce magistratul suspendat a avut o altercatie cu doi politisti si pentru cã si-a agresat sotia. Într-o altã situatie, inspectorii judiciari au verificat un judecãtor care a formulat mai multe cereri de concediu fãrã platã succesive, rezultând din continutul cererilor formulate cã existã indicii cã acesta are un contract aflat în derulare în afara teritoriului României, în cadrul Misiunii Uniunii Europene în Kosovo (probabil misiunea EULEX), fãrã a fi solicitat avizul CSM înainte de participarea la procedura de selectie pentru func- tia pe care o ocupã si fãrã a solicita Sectiei pentru judecãtori a Consiliului detasarea pe aceastã functie. IJ a analizat anul trecut si cazul unui judecãtor de supraveghere a privãrii de libertate din cadrul unui penitenciar, întrucât acesta a avut o conduitã necorespunzãtoare în relatiile cu conducerea penitenciarului si alti angajati ai acestei institutii. De asemenea, el a fost verificat si pentru modalitatea, apreciatã abuzivã, de exercitare a functiei, prin aceea cã a audiat un detinut, fãrã sã existe o solicitare din partea acestuia si fãrã sã i se fi încãlcat acestuia vreun drept, prin consemnarea în declaratia unui detinut a unor aspecte nereale si defãimãtoare, referitoare la persoana directorului penitenciarului, prin dispunerea citãrii în vederea audierii, în calitate de martori, a directorului, directorului adjunct pentru educatie si asistentã psihosocialã. La nivelul Directiei de Inspectie judiciarã pentru procurori au fost exercitate 12 actiuni disciplinare. Unul dintre rapoartele inspectiei a fost fãcut în cazul procurorului DNA Emilian Eva, în urma aparitiei în presa ieseanã a unor informatii cu privire la modul în care acesta a anchetat un dosar de coruptie în care au fost trimisi în judecatã interlopii Gheorghe Clapon, Francisc Cristodorescu si Gheorghe Rusu- Corduneanu. Interlopii au fost acuzati de trafic sau complicitate la trafic de influentã, spãlare de bani, ultraj, detinerea sau portul de armã neletalã din categoria celor supuse autorizãrii, fãrã drept. Faptele reclamate în presã se referã la faptul cã probele anchetatorilor au fost strânse în mod abuziv, iar dosarul ar contine mai multe vicii. Emilian Eva este procurorul care a instrumentat dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare. O altã actiune disciplinarã a fost la adresa unui procuror care s-a implicat activ într-o procedurã de licitatie pentru edificarea unei capele din oras, în scopul desemnãrii ca si cîstigãtor a societãtii reprezentate de partenerul sãu de viatã. Între 1 ianuarie si 1 decembrie 2014, la Directia de inspectie judiciarã pentru judecãtori au fost înregistrate si patru sesizãri privind posibila încãlcare a Codului deontologic al judecãtorilor si procurorilor. Astfel, inspectorii juridiciari au verificat dacã un judecãtor a încãlcat Codul deontologic cu ocazia solutionãrii unor cereri formulate de o petitionarã cãreia, în momentul în care o audia, ia cerut sã justifice „dacã întretine sau nu relatii sexuale“ cu un anumit avocatul, insistând asupra detaliilor vietii personale ale acesteia. Cea mai cunoscutã cauzã privind posibila încãlcare a denotologiei profesionale verificatã de IJ este cea a fostului procuror sef al DIICOT, Alina Bica, arestatã în dosarul despãgubirilor pentru un teren supraevaluat. Inspectorii judiciari au început verificãrile dupã ce Bica a apãrut în câteva fotografii realizate în Paris alãturi deElena Udrea. În cadrul aceleiasi cauze se fac verificãri si cu privire la încãlcarea reputatiei, cererea în acest sens fiind formulatã de fosta sefã a DIICOT.
